Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit în Duminica dinaintea Crăciunului, a Sfinților Părinți după trup ai Domnului, 22 decembrie 2024, un cuvânt de învățătură în Paraclisul istoric „Sfântul
Patriarhul României la mănăstirile Cernica şi Samurcăşeşti
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a efectuat, la sfârşitul săptămânii trecute, vizite pastorale la două mănăstiri din Ilfov. Sâmbătă, 14 martie, Patriarhul României a sfinţit Cantina socială „Nifon Mitropolitul“ din cadrul Centrului social-cultural „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica“ de la Mănăstirea Cernica, iar duminică, 15 martie, s-a aflat în mijlocul obştii Mănăstirii Samurcăşeşti.
Slujba de binecuvântare a noii cantine sociale de la Mănăstirea Cernica a fost săvârşită de Patriarhul României, în prezenţa părintelui arhimandrit Maxim Bădoiu, stareţul Mănăstirii Cernica, a părintelui protosinghel Ioachim Ceauşu, inspector coordonator al Centrului social-cultural „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica“, a mai multor monahi, vieţuitori ai mănăstirii, precum şi a personalului centrului social-cultural.
„Milostenia este simţul unei umanităţi profunde“
După slujba de sfinţire, Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat faptul că această lucrare este rodul unei frumoase colaborări dintre Mănăstirea Cernica şi Centrul social-cultural „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica“. „Menţionăm faptul că numai în anul 2014 s-au desfăşurat aici, la Mănăstirea Cernica, 102 proiecte social-filantropice, iar numărul beneficiarilor a fost de 5.126 de persoane, plus unele ajutoare ocazionale care au fost acordate. Deci, din toată această activitate se vede un număr mare de beneficiari şi aceştia sunt grupuri de pelerini săraci, care vin la mănăstire, persoane defavorizate, precum şi copii săraci. Totalul cheltuielilor pentru aceste activităţi social-filantropice a fost de 120.897 lei. Banii au provenit din donaţii şi sponsorizări, dar conducerea Centrului social-cultural „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica“ a organizat totul astfel încât agapele şi cazările care s-au dat aici au făcut ca cei săraci şi flămânzi să fie binecuvântaţi de Dumnezeu prin grija Bisericii. Această lucrare a fost făcută în mare parte din donaţii, dar şi cu ajutorul unui împrumut de 333.350 lei, de la Centrul eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Aşadar, este vorba de o conlucrare coresponsabilă şi iată rezultatul! Dacă se lucrează în consultare şi cooperare se ajunge la rezultate frumoase“, a spus Preafericirea Sa. În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că milostenia este simţul unei umanităţi profunde, sfinţită şi binecuvântată prin harul lui Dumnezeu.
În semn de preţuire şi binecuvântare pentru lucrarea pe care a desfăşurat-o, Preafericirea Sa i-a oferit Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus“ pentru clerici părintelui protos. Ioachim Ceauşu. De asemenea, Patriarhul Bisericii noastre a oferit Diploma de onoare „Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României“ teologului Sorin Mircea Popa şi două Distincţii de vrednicie doamnelor Laura Elena Bertea şi Angela Matei. În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a oferit pentru Casa „Nifon Mitropolitul“ o icoană cu Cina cea de Taină, precum şi mai multe cărţi liturgice şi teologice, apărute la Editurile Patriarhiei Române.
Duminica Sfintei Cruci la Mănăstirea Samurcăşeşti
În Duminica Sfintei Cruci, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române s-a aflat la Mănăstirea Samurcăşeşti, unde a rostit un cuvânt de învăţătură în cadrul Sfintei Liturghii. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat faptul că Duminica Sfintei Cruci, a treia din Postul Mare, a fost rânduită la mijlocul Postului Sfintelor Paşti pentru a întări duhovniceşte pe credincioşi în urcuşul lor spiritual spre Înviere. Referindu-se la cuvintele Evangheliei citite ieri, Preafericirea Sa a explicat credincioşilor prezenţi că lepădarea de sine nu înseamnă desfiinţarea sau anularea de sine, ci schimbarea modului egoist de a vieţui. „Lepădarea de sine înseamnă renunţarea la modul egoist şi pătimaş de a trăi doar pentru sine, în uitare de Dumnezeu şi de oamenii nevoiaşi. Hristos Domnul ne arată, de fapt, că numai atunci putem să-I urmăm Lui, când centrul vieţii noastre nu mai suntem noi înşine, ci El. Când viaţa omului nu mai este centrată pe eul său posesiv şi limitat, ci pe legătura de iubire veşnică şi infinită cu Hristos Dumnezeu-
Omul, atunci viaţa omului devine comuniune pentru eternitate, deschidere spre îmbogăţire spirituală veşnică, în iubirea eternă a Preasfintei Treimi“, a subliniat Preafericirea Sa.
Întâistătătorul Bisericii noastre a mai arătat că măsura libertăţii noastre este, de fapt, măsura capacităţii noastre de a iubi pe Dumnezeu în rugăciune şi pe semenii noştri în fapte bune săvârşite pentru ei şi că luarea crucii înseamnă recunoaşterea neputinţelor proprii, dar şi voinţa de a birui păcatul. „Numai atunci când omul se roagă este liber; când nu se mai roagă este înrobit de egoism şi uitare de Dumnezeu. Crucea are o mulţime de înţelesuri spirituale în Sfânta Scriptură. În Evanghelia de astăzi, Crucea poate însemna recunoaşterea propriilor neputinţe şi asumarea suferinţelor personale. Crucea este adesea o neputinţă sau o neîmplinire, o boală incurabilă, o patimă ne-vindecată, o tristeţe că nu am devenit sau realizat ceea ce ne-am dorit. Foarte adesea, crucea în viaţa omului poate fi şi o copilărie fără părinţi, o viaţă de familie fără copii sau o văduvie pentru toată viaţa. Crucea poate fi şi un handicap, ca urmare a unui accident. În multe feluri crucea este trăită ca fiind o neputinţă, o neîmplinire sau o suferinţă care marchează viaţa omului. Însă când Mântuitorul Iisus Hristos îndeamnă pe fiecare „să-şi ia crucea“ (Marcu 8, 34), aceasta înseamnă: „Ia, acceptă, poartă neputinţa ta şi urmează-Mi Mie! Prezintă-Mi Mie durerea ta, neputinţa ta, boala ta, osteneala ta, lupta ta cu tine însuţi şi cu neputinţele tale!“ Astfel Hristos voieşte să poarte împreună cu noi suferinţa noastră, ca să umple cu prezenţa Lui iubitoare, mântuitoare şi sfinţitoare neîmplinirea noastră apăsătoare“, a subliniat Patriarhul Bisericii noastre.
În continuare, Preafericirea Sa a evidenţiat că urmarea lui Hristos prin credinţă şi iubire faţă de Dumnezeu transformă suferinţa în speranţă. „Numai Hristos-Domnul poate transforma crucea noastră în scară către cer, într-o şansă de ridicare spirituală din păcat şi suferinţă, prin puterea Lui lucrătoare şi vindecătoare în interiorul suferinţei şi al neputinţei noastre. (…) Evanghelia de astăzi leagă taina Crucii de taina Învierii. Cel ce poartă crucea sa personală urmând lui Hristos, merge spre Înviere. Lumina harului Împărăţiei lui Dumnezeu pătrunde tainic în sufletul omului credincios şi în viaţa sa, iar el simte bucuria chemării lui Hristos şi a prezenţei Lui, care tainic participă la suferinţa omului credincios şi rugător pentru a-i dărui acestuia bucuria Învierii Sale“, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
La final, Preafericirea Sa a dăruit maicii stareţe, stavrofora Lucia Bostan, mai multe cărţi publicate la Editurile Patriarhiei Române.