Patru ani de la deschiderea cantinei sociale

Parohia "Buna Vestire" I, sau "Biserica din Groapă", aşa cum este cunoscut istoricul lăcaş din Sibiu, patronează o cantină socială care a împlinit recent patru ani de activitate neîntreruptă. Peste 35 de persoane aflate în dificultate, care aparţin parohiei sibiene sau altor parohii din oraş, primesc aici o dată pe săptămânăo masă caldă.

Cantina socială a parohiei amintite s-a deschis în luna iunie 2007, prin grija părintelui Constantin Mitea, ca o dovadă a grijei faţă de persoanele cu nevoi şi a dragostei faţă de aproapele. Un calcul estimativ ne arată că în acest răstimp peste 5.000 de porţii de hrană caldă au fost oferite săptămânal unui grup de 35 de persoane cu dificultăţi materiale. "Estimăm costurile la 46.000 de lei. Aceşti bani au provenit din fondurile parohiei şi de la bunii noştri credincioşi care ne-au fost mereu aproape", ne-a spus părintele paroh Constantin Mitea.

Pentru persoanele care solicită sprijin din partea parohiei se realizează o anchetă socială. Dosarele sunt analizate şi în funcţie de posibilităţile materiale, apoi persoanele sunt primite la masă. De fiecare dată, părintele Mitea oficiază o slujbă de Parastas şi citeşte rugăciunea de împărţire a ofrandei. "De multe ori, oamenii doresc să-şi pomenească rudele aici şi oferă masa din săptămâna respectivă, astfel încât primim un real sprijin din partea oamenilor în această activitate socială a parohiei noastre", continuă părintele paroh. Marile sărbători de peste an, cum ar fi Crăciunul şi Paştile, sunt, de asemenea, prilejuri pentru parohia sibiană de a oferi săracilor pachete cu alimente, pentru a-i ajuta să aibă o masă de sărbători aşa cum se cuvine.

Capelă modernă în cimitir

Pe lângă această activitate cu caracter social, la Biserica "Buna Vestire" din Sibiu se desfăşoară şi alte activităţi. Anul trecut, Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a sfinţit Capela mortuară "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" din incinta cimitirului de la biserica sibiană. Capela oferă un spaţiu adecvat înmormântărilor şi slujbelor de pomenire, în condiţii cerute de legislaţia europeană. Recent, s-a achiziţionat un modern scaun-pat frigorific pentru astfel de slujbe. În cimitir odihnesc pe vecie personalităţi ca Vasile Moga, primul episcop ortodox român al Transilvaniei, mitropoliţii Miron Romanul şi Ioan Meţianu, Moise Fulea, director al şcolilor naţionale româneşti din Ardeal, sau scriitorii Zaharia Boiu şi Ioan Codru Drăguşanu. Un perete din beton al cimitirului a fost pictat recent de Adriana Motronea Mândrea, artista care a pictat şi Capela "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena".

Tot la "biserica din Groapă" se află şi sediul Asociaţiei Creştin-Ortodoxe "ACORD" din Sibiu, înfiinţată pe 21 noiembrie 2006, de sărbătoarea Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Sub deviza "nihil sine deo", cei peste 30 de membri ai asociaţiei susţin proiecte sociale prin care se acordă asistenţă socială persoanelor aflate în situaţii deosebite. Preşedintele asociaţiei sibiene este părintele Horia Ilie Arseniu de la biserica ce găzduieşte proiecte sociale care de-a lungul timpului au avut diverşi destinatari. Amintim aici proiecte ce vizau copiii cu dificultăţi, numite "Copii cu minte să meargă înainte!", "Lăsaţi copiii să vină la Mine!" şi "Un pacheţel cu mâncare pentru fiecare!" sau proiecte pentru persoane din mediul rural aflate în nevoi: "Sănătate pentru sate" şi "Ajutorul meu de la Domnul, Cel ce a făcut cerul şi pământul".

Leagănul românismului în Sibiu

Biserica "Buna Vestire" din Sibiu a fost construită în 1789, după edictul împăratului austro-ungar Iosif al II-lea, prin care românii din Sibiu primeau dreptul de a-şi construi lăcaşuri de cult. Zidită într-un loc dosit, oferit românilor de patriciatul săsesc, pe un teren aflat într-o groapă, biserica a fost zidită cu un turn înalt de 40 de metri, pentru a fi vizibilă.

Lăcaşul de cult a fost construit de Hagi Luca Petru şi soţia sa Stana. A fost sfinţită la 25 mai 1789 de episcopul Gherasim Adamovici. Un cutremur din 1802 a dărâmat biserica, dar în câteva luni Constantin Hagi Popp, ginerele lui Hagi Petru, împreună cu soţia sa Păuna au rezidit-o. Iconostasul este pictat de artistul braşovean Mişu Popp. Se crede că toţi ctitorii bisericii au fost înmormântaţi în cimitirul bisericii, iar osemintele lor au fost exhumate la 3 martie 1856 şi aşezate sub altarul bisericii, prin grija mitropolitului Andrei Şaguna. Piatra funerară este inscripţionată în română, germană şi greacă. Pe lângă lăcaşul de cult a funcţionat vechea şcoală românească. Clădirea a rămas în proprietatea bisericii după 1916, când s-a construit Şcoala "Regina Maria". Cele două instituţii au fost principalele centre de cultură şi spiritualitate ale comunităţii românilor din Sibiu.