Patru elevi de gimnaziu, vinovaţi de profanarea Cimitirului Evreiesc

▲ Cei patru elevi au povestit anchetatorilor că au intrat în Cimitirul Evreiesc din Capitală, pentru a face un film care s-ar fi intitulat „Povestiri din cartier“ ▲ Teribilismul lor a dus la distrugerea, totală sau parţială, a nu mai puţin de 53 de morminte ▲ Dată fiind gravitatea faptelor, pentru identificarea autorilor s-a cooperat cu Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative ▲

Patru elevi de gimnaziu au recunoscut în faţa anchetatorilor că au distrus monumentele funerare din Cimitirul Evreiesc din Bucureşti, unde au intrat pentru a face un film care s-ar fi intitulat „Povestiri din cartier“. Poliţia Capitalei a anunţat că 22 de elevi au fost implicaţi în incidentele de la Cimitirul Evreiesc din Şoseaua Giurgiului, patru dintre ei recunoscând faptul că sunt autorii distrugerii monumentelor funerare, trei dintre aceştia având 14 ani, ceea ce înseamnă că pot răspunde penal pentru faptele lor. Cei 22 de elevi sunt în clasele a V-a şi a VII-a la Şcoala nr.134 din Bucureşti, aflată în vecinătatea cimi-tirului.

Infracţiunea de profanare se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la trei ani

Potrivit datelor prezentate de poliţişti, elevii au intrat în cimitir printr-o spărtură a gardului, cu intenţia de a face un filmuleţ cu telefonul mobil. Elevii le-au spus anchetatorilor că vroiau să intituleze filmul „Povestiri din cartier“, însă, a doua zi după ce au realizat ce au făcut, s-au „speriat şi au şters filmul“. Faptele celor patru elevi care au distrus mormintele se încadrează la infracţiunea de profanare, care se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la trei ani, în cazul lor părinţii răspunzând din punct de vedere civil. Purtătorul de cuvânt la Poliţiei Capitalei, comisarul Christian Ciocan, a precizat că, în urma investigaţiilor făcute, s-a constatat că au fost dărâmate în total 131 de monumente funerare, din care 53 distruse total sau parţial (sparte şi ciobite). „Concluzia formulată de către specialiştii criminalişti în cadrul constatării tehnico-ştiinţifice traseologice stabileşte că dărâmarea monumentelor funerare s-a produs ca urmare a folosirii forţei fizice, fiind exclusă utilizarea de obiecte contondente. Nu au existat înscrisuri, inscripţii sau însemne cu caracter antisemit“, a susţinut Ciocan.

Cazul a fost anchetat şi de ofiţerii SRI

Comisarul Ciocan a precizat că, în acest caz, anchetatorii au făcut investigaţii, verificări, audieri de martori şi constatări tehnico-ştiinţifice. De asemenea, dată fiind gravitatea faptelor, pentru identificarea autorilor s-a cooperat cu Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Astfel, au fost obţinute date cu privire la un grup de tineri, cu vârste cuprinse între 13-15 ani, elevi la o unitate de învăţământ, care au fost observaţi în interiorul cimitirului în perioada 20-23 octombrie, prin care s-a reclamat distrugerea mai multor bănci şi monumente funerare.