Pe cine deranjează pasarela de acces pietonal la Mănăstirea Snagov?

În legătură cu articolul inti­tu­lat Salvaţi Mănăstirea Sna­gov! Podul de la Mănăstirea Sna­gov, construit ilegal!, apărut în Jurnalul Naţional  sub sem­nă­tura domnului Petru Zoltan, Arhiepiscopia Bucureştilor precizează:

1. Pasarela spre Mănăstirea Snagov, situată pe insula din mijlocul lacului cu acelaşi nume, a fost construită legal în urma eliberării autorizaţiei de construire emisă de Consiliul ju­de­ţean Ilfov pentru Consiliul local al comunei Snagov, după întoc­mirea documentaţiei tehnice pe specialităţi şi obţinerea tuturor avizelor solicitate conform Legii Construcţiilor  nr. 10/1995.

 La finalizarea lucrărilor, în luna decembrie 2010, a fost încheiat Procesul-verbal de recepţie, semnat de toţi cei abilitaţi de legislaţia în vigoare, şi în primul rând de reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcţii Ilfov, instituţia publică având responsabilitatea verificării legalităţii şi standardelor de calitate în vigoare. De asemenea, au fost justificate fondurile publice alocate pentru facilitarea accesului multor credincioşi şi turişti dornici de a participa la Sfânta Liturghie şi de a vizita cea mai veche mănăstire din Arhiepiscopia Bucureştilor, monument istoric reprezentativ, inclus în patrimoniul cultural naţional, un simbol al culturii şi spiritualităţii româ­neşti, atestat documentar pentru prima dată în anul 1408, ctitorie a domnitorilor Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş şi Neagoe Basarab.

În prezent, există toate apro­bările, inclusiv autorizaţia de construire pentru realizarea ram­pelor de acces pietonal, im­pe­rios necesare facilitării accesului persoanelor cu dizabilităţi şi al celor în vârstă la Mănăs­tirea Snagov, conform normelor europene.

2. Dar, din păcate, această pasarelă nu este agreată de pro­prietarii din imediata veci­nătate a acesteia, care pe orice cale, inclusiv prin intermediul presei, încearcă să obstruc­ţio­neze construirea rampelor de acces pietonal. În mod parado­xal, asupra celor care contestă legalitatea construirii pasarelei planează suspiciunea de infracţiune prin extinderea limi­tei de proprietate pe domeniul public de pe malul co­munei Gruiu, aşa cum reiese dintr-o ridicare topometrică pe te­­ren a perimetrului împrejmui­rilor acestora. De aceea, Ar­hie­pis­­co­pia Bucureştilor va sesiza Ofi­ciul de Cadastru şi Publici­tate Imobiliară Ilfov şi Pri­mă­ria Gruiu cu privire la dife­ren­ţele care apar între cele două planuri ca­dastrale, adică cel legal în­re­gis­­trat şi avizat la O.C.P.I. şi pla­nul cu situaţia reală din teren.

Opiniile defăimătoare ale autorului articolului la adresa personalului monahal şi insi­nuările cu tentă politică despre istoria construirii acestei pa­sarele sunt nedemne pentru un jurnalist care nu a avut minima decenţă profesională de a solicita şi punctul de ve­dere al Arhie­pis­copiei Bucu­reş­tilor de care apar­ţine Mănăs­tirea Sna­gov. Pro­ba­bil a ţinut cont de recomandarea celor care l-au inspirat să scrie acest articol folosind informaţii incorecte şi cu scop tendenţios.

Biroul de presă
al Arhiepiscopiei Bucureştilor