Pe scurt

Construcţia Catedralei Mântuirii Neamului începe pe 27 aprilie

Lucrările de construcţie a Catedralei Mântuirii Neamului vor începe pe 27 aprilie 2009, după sărbătoarea Sfintelor Paşti şi Săptămâna Luminată. Se estimează că lucrările de construcţie a Catedralei Mântuirii Neamului, fără stadiul de finisaje, vor dura 4 ani. Amintim că la Palatul Patriarhiei din Bucureşti s-a desfăşurat pe 15 decembrie 2008 simpozionul tematic consultativ cu tema „Noua Catedrală patriarhală - Catedrala Mântuirii Neamului: arhitectură, structură, utilitate cultuală şi culturală“. La întrunire au participat membrii Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, ai Permanenţei Consiliului Arhiepiscopiei Bucureştilor şi arhitecţi care s-au implicat în proiectarea lăcaşurilor de cult din ţară şi din străinătate, aflate sub jurisdicţia Patriarhiei Române.

Procesiune cu moaştele Sfintei Muceniţe Tatiana

Ieri, Preasfinţitul Gurie Gorjeanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, a oficiat slujba Vecerniei unită cu Litia la Catedrala mitropolitană „Sfântul Dumitrie“ din Craiova, cu prilejul pomenirii Sfintei Muceniţe Tatiana Diaconiţa, care este prăznuită în fiecare an la 12 ianuarie, informează Arhiepiscopia Craiovei. După slujba Vecerniei a avut loc o procesiune cu moaştele Sfintei Muceniţe Tatiana, în jurul Catedralei mitropolitane, urmată de citirea Acatistului Sfintei Muceniţe. Astăzi, IPS Mitropolit Irineu va oficia slujba Sfintei Liturghii la Catedrala mitropolitană „Sfântul Dumitrie“, acolo unde se află depuse moaştele Sfintei Muceniţe.

Premiul „Eminescu“ pentru părintele Boian Alexandrovici

Juriul Festivalului cultural „Mihai Eminescu“, care se va desfăşura în perioada 12-15 ianuarie 2009, în localităţile Drobeta-Turnu Severin, Orşova şi Băile Herculane, a hotărât să acorde unul dintre premiile „Eminescu“ preotului Boian Alexandrovici, ctitorul primei biserici româneşti în Valea Timocului, la Malainiţa. „Acest premiu recunoaşte eforturile şi sacrificiile pe care Boian Alexandrovici le-a făcut, sfidând vitregia istoriei, zidind în anul 2005, după 170 de ani de secetă duhovnicească în Serbia de nord-est, o bisericuţă unde Liturghia să se audă în limba română, iar românii din zonă să spună „Tatăl nostru“ în limba străbunilor“, a declarat, pentru Agerpres, academicianul Mihai Cimpoi, preşedintele juriului.