Pe scurt

Sărbătoarea Recoltei vine în sectorul 4

Peste 20 de producători agricoli vor participa în acest weekend la „Sărbătoarea Recoltei“, eveniment organizat de Primăria sectorului 4 pe platoul din spatele Palatului Copiilor. Primarul Cristian Popescu Piedone a declarat că evenimentul va fi dedicat locuitorilor sectorului 4, dar şi celorlalţi bucureşteni, care sunt invitaţi în aceste zile să-şi facă aprovizionarea de toamnă direct de la producători. „Bucureştenii vor avea ocazia să cumpere de la cele 20 de tarabe, ce vor fi instalate de primărie în spatele Palatului Copiilor, legume şi fructe la preţuri mult mai mici decât cele practicate în mod obişnuit în pieţe“, a afirmat primarul sectorului 4. De asemenea, administraţia locală va organiza pe parcursul desfăşurării acestui eveniment şi o serie de spectacole artistice susţinute de cântăreţi şi formaţii îndrăgite publicului, de muzică uşoară şi populară. În fiecare zi, începând de la ora 12:00 până la ora 16:00, va fi organizat „un maraton al muzicii populare“, seara fiind rezervată muzicii pop.

Păstrăvi de Danemarca, crescuţi la Gilău, Cluj

Păstrăvăria din Gilau, aflată la 18 kilometri de Cluj-Napoca, produce anual în jur de 100 de tone de păstrăvi pentru consum, pe o suprafaţă de 8.400 de metri pătraţi de luciu de apă. „La ora actuală, în bazine sunt în jur de 35-40 de tone de păstrăvi din specia Curcubeu de Danemarca, un hibrid care s-a adaptat perfect condiţiilor climaterice locale. Bazinele sunt alimentate cu apă din barajul construit pe Someşul Rece. Luna cu cea mai mare vânzare este decembrie, când se comercializează în jur de 20 de tone, în restul anului media fiind de 5 tone pe lună. Un kilogram de păstrăvi costă 15,46 lei, cu TVA inclus“, a precizat Sanda Rus, angajată la serviciul de contabilitate al păstrăvăriei. Unitatea aparţine Direcţiei Silvice Cluj şi a fost construită între anii 1975-1976 pe Valea Someşului Mic, în aval de lacul Gilău, sub baraj. Personalul unităţii recomandă amatorilor de gastronomie să pregătească acasă o delicatesă, cunoscută sub numele de păstrăvi în hârzob de brad. „Se face o groapă în pământ, într-un loc ferit de vânt. Se aprinde în ea un foc de crengi. Când jarul este bine încins, se presară deasupra mărar uscat şi cimbru şi se aşează deasupra păstrăvii în hârzob. Hârzobul este un fel de coşulet, făcut din scoarţă tânără de brad. Se pune fiecare păstrăv între două bucăţi de coajă, potrivite, cu partea umedă spre peşte, apoi se leagă hârzobul cu cetină şi se aşează pe jar ca spiţele unei roţi. Când cetina a ars şi hârzobul a început să se carbonizeze, e semn că păstrăvul trebuie întors. Când fumegă şi a doua faţă a hârzobului, peştele este gata“.