La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Pe scurt
Biserica Mănăstirii Voroneţ împlineşte 520 de ani
Astăzi, 26 mai 2008, se împlinesc 520 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Voroneţ. Împlinirea celor 520 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Voroneţ va fi marcată prin oficierea unei slujbe de Te Deum de IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, urmată de o sesiune de comunicări ştiinţifice şi de resfinţirea bisericii mănăstirii, întrucât pictura interioară a fost restaurată de curând. De asemenea, în perioada următoare, vor fi organizate manifestări dedicate acestui moment aniversar şi în alte locuri legate de personalitatea Sf. Voievod Ştefan cel Mare, ctitorul Voroneţului. „Biserica «Sf. Gheorghe» a Mănăstirii Voroneţ a fost construită în 3 luni, 3 săptămâni şi 3 zile. S-a afirmat în mediile academice, şi nu numai, că Voroneţul este Capela Sixtină a Orientului, pentru mesajul pe care îl transmit cele două monumente reprezentative ale creştinismului, construite aproximativ în aceeaşi epocă. Semnificaţia picturilor murale de la Capela Sixtină şi Voroneţ este apreciată, într-o cvasiunanimitate de opinii, ca fiind prin excelenţă teologică. La Voroneţ şi în Capela Sixtină, înţelegem de ce creştinismul ne-a descoperit esenţa adevărului şi a binelui, iar arta creştină caută să descopere esenţa frumosului. Iată cum cultul influenţează cultura, arta“, ne-a explicat diac. Vasile Demciuc, conf. univ. la Facultatea de Istorie a Universităţii „Ştefan cel Mare“ din Suceava. Mănăstirea Suzana are o nouă stareţă Începând de sâmbătă, 24 mai, Mănăstirea Suzana, din Arhiepiscopia Bucureştilor, are o nouă stareţă. Monahia Arsenia Stan a fost instalată sâmbătă ca stareţă a acestui sfânt lăcaş, întrucât stravrofora care a păstorit până acum obştea acestui aşezământ monahal, Sinclitichia Marian, a solicitat retragerea din ascultarea de stareţă din cauza vârstei înaintate. Ea a primit sâmbătă o diplomă de vrednicie. „Noua stareţă, monahia Arsenia Stan, a îmbrăţişat viaţa monahală în această mănăstire şi aici a dovedit multă ascultare, răbdare şi mai ales credincioşie. Este absolventă a Facultăţii de Teologie şi, pe lângă faptul că a studiat intens operele Sfinţilor Părinţi şi materiile de specialitate, este şi o foarte bună cântăreaţă. A avut în mănăstire mai multe ascultări, ultima fiind cea de ecleziarh. Are 30 de ani şi, la propunerea soborului consultat, pe 8 mai, a fost numită de Preafericitul Părinte Daniel în ascultarea de stareţă a Mănăstirii Suzana, pentru a organiza mai bine şi a duce mai departe tradiţia veche a acestei mănăstiri“, a declarat exarhul administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor, arhim. Teofil Anăstăsoaie. Mănăstirea Suzana este situată pe Valea Teleajenului, la 40 de kilometri de Vălenii de Munte, şi intră în jurisdicţia Arhiepiscopiei Bucureştilor. (C.B.)