Pe scurt

Bucureştiul are o hartă verde

Locuri de parcare şi trasee pentru biciclete, puncte de colectare a deşeurilor reciclabile, centre sociale, dar şi zone care se confruntă cu valori mari ale poluării sunt marcate pe harta verde a Bucureştiului, lansată, duminică, în Parcul Cişmigiu din Capitală. Harta, care a fost tipărită, într-o primă fază, în 100 de mii de exemplare, va fi distribuită gratuit în muzee şi în şcoli. De asemenea, peste câteva zile va fi lansată şi varianta sa interactivă, pe internet, unde bucureştenii care vor dori să aducă informaţii noi vor putea face completări online (www.hartaverde-bucuresti.ro). Pe material mai sunt punctate monumente istorice, biserici, muzee, teatre, parcuri, sediile unor ONG-uri, centre comunitare, cantine sociale, cabinete medicale sociale, pieţe sau arbori ocrotiţi. Reprezentanţii Asociaţiei culturale Goodartofnoon, realizatoare a proiectului, doresc să introducă şi pe teren simbolurile înscrise pe hartă, astfel încât locurile marcate să poată fi găsite cu mai mare uşurinţă. Membrii asociaţiei intenţionează să îşi prezinte proiectul în şcoli, dar şi să iniţieze dezbateri la nivelul comunităţilor locale pe tema dezvoltării durabile. „Harta Verde Bucureşti este parte a reţelei Green Map System, care s-a dezvoltat începând cu anul 1995 şi include peste 400 de oraşe din 50 de ţări. Harta lansată de noi este prima de acest tip din sud-estul Europei“, a precizat preşedintele Asociaţiei Goodartofnoon, Ruxandra Soare.

În străinătate muncesc sub 2 milioane de români

Mai puţin de două milioane de români muncesc în străinătate, din categoria populaţiei considerată activă pe piaţa muncii (15-64 ani), estimează Comisia Naţională de Prognoză (CNP). Potrivit evaluărilor CNP, numărul celor care au contracte de muncă oficiale, pe perioade sub un an, este de circa 250.000 de persoane, iar al celor care muncesc în afara ţării, pe cont propriu, pe perioade de peste un an, este de aproximativ 750.000 de persoane, a declarat preşedintele CNP, Ion Ghizdeanu, la o dezbatere naţională pe tema migraţiei. De asemenea, din evaluările CNP, pe baza analizei remiterilor de bani din străinătate, numărul românilor care lucrează pe perioade scurte, revin în ţară şi pleacă din nou este de circa 800.000 de persoane. Şeful CNP a afirmat că, în ultimul an, fluxul de migranţi români a fost mai puţin intens decât în anii premergători aderării la Uniunea Europeană şi că, în 2013, se estimează un deficit al forţei de muncă de 400.000 de mii de persoane, dar cu o încetinire a emigrării.