Pe scurt

Apele reziduale pun în pericol sănătatea bârlădenilor

Populaţia municipiului Bârlad riscă să se îmbolnăvească în masă, din cauza apelor reziduale contaminate de la spitalul din localitate, care sunt evacuate direct în reţeaua publică de canalizare. În urma unor controale efectuate la Spitalul de Urgenţă Bârlad, Inspecţia Sanitară de Stat a constatat cu stupefacţie că apele reziduale de la Secţiile de Contagioase şi TBC, precum şi de la laboratorul de analize al unităţii, nu sunt decontaminate sub nici o formă. În aceste condiţii, agenţii patogeni ajung în reţeaua publică de canalizare, prin evacuările directe făcute de unitatea spitalicească. „Riscul îmbolnăvirii populaţiei există în orice moment, dată fiind lipsa unei staţii speciale de decontaminare. În mod normal, apele reziduale de la spital ar trebui să treacă printr-un bazin colector, unde să se facă dezinfectarea. Odată ajunse în reţeaua publică de canalizare, nu putem şti prin ce zone exterioare ale municipiului şi subsoluri de bloc ajung aceste ape cu germeni. Grav este că nici nu putem să închidem respectivele secţii, amplasate în pavilioane exterioare ale spitalului, şi să trimitem bolnavii acasă“, a declarat Luminiţa Costache, directorul Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Vaslui. Odată cu sancţionarea persoanelor direct responsabile de problema dezinfecţiei apelor contaminate, conducerea ASP Vaslui a stabilit un grafic de conformare, prin care Spitalul de Urgenţă Bârlad îşi ia angajamentul realizării unei staţii de decontaminare într-un timp cât mai scurt.

În sectorul 1 s-a organizat un „summit al cetăţenilor“

Două treimi din locuitorii sectorului 1 susţin introducerea sensurilor unice pe străzile secundare din această zonă, reabilitarea termică a clădirilor şi extinderea zonelor verzi. Acestea sunt concluziile dezbaterilor organizate de edilii sectorului, sâmbătă, la Romexpo, sub titulatura de „summitul cetăţenilor“. Principalele teme dezbătute la această acţiune, care a durat aproximativ cinci ore, au fost introducerea sensurilor unice pe străzile mărginaşe, realizarea unor proiecte de regenerare urbană, dar şi modalităţi de conservare şi extindere a zonelor verzi. Locuitorii din acest sector au mai cerut edililor şi o dezvoltare urbanistică coerentă a zonei, pentru ca imobilele cu birouri să fie mutate în zonele mărginaşe, iar faţadele clădirilor din zona centrală să fie renovate. Edilul sectorului 1, Andrei Chiliman, a spus, la finalul întâlnirii, că sectorul pe care îl conduce generează aproximativ zece la sută din Produsul Intern Brut din România şi că strategia pe care a elaborat-o oferă o direcţie clară de dezvoltare.