Pe scurt

Ploieştenii plătesc cele mai mici facturi la încălzire

Ploieştenii plătesc şi în acest an cele mai mici facturi din ţară pentru încălzirea termică în sistem centralizat. Subvenţiile care vor fi achitate de municipalitate operatorului, care asigură agentul termic în acest an se ridică la aproximativ 30 de milioane de lei, potrivit bugetului pe anul 2008, aprobat în şedinţa de marţi. Primarul Emil Calotă susţine că, spre deosebire de alte oraşe din ţară, Ploieştiul şi-a rezolvat mult mai bine problemele legate de sistemul centralizat de încălzire a locuinţelor cu energie termică. Preţul local de referinţă a gigacaloriei a fost păstrat la acelaşi nivel cu anul trecut, fiind de 107,5 lei. Diferenţa de la preţul de referinţă la preţul real de producţie, transport şi distribuţie este suportată din bugetul local şi din cel central. Pentru fiecare gigacalorie, Primăria plăteşte încă 103,07 lei, fără TVA. De la 1 aprilie, Dalkia Termo Prahova a anunţat o ajustare a tarifului, urmând ca gigacaloria să fie de doar 146,45 lei fără TVA, ceea ce înseamnă că autorităţile vor mai plăti doar o diferenţă de 39 de lei, fără TVA.

Covăsnenii s-ar putea încălzi cu bioenergie

Proiectul Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, privind înfiinţarea de culturi bioenergetice, ar putea fi pus în practică, apelându-se la firme austriece. Vicepreşedintele CJ, Lajos Vajda, a declarat că, în urmă cu câteva zile, a prezentat acest proiect unor oameni de afaceri din Linz (Austria), care s-au arătat deosebit de interesaţi de posibilitatea folosirii acestei surse alternative de energie. Potrivit acestuia, în judeţul Covasna există cel puţin 12 mii de hectare de teren necultivate, de pe urma cărora nu se obţine nici un profit şi care ar putea fi însămânţate cu aceste plante bioenergetice, folosite cu succes în locul lemnelor, rumeguşului ori gazului metan. Aproape jumătate din această suprafaţă, adică 5.500 de hectare, se află pe Valea Oltului, între localităţile Ghidfalău şi Micloşoara. Plantele bioenergetice sunt reprezentate de o specie de arbuşti, care se pot secera din trei în trei ani, iar, după măcinare, pot fi folosiţi pe post de combustibil. Metoda este folosită cu succes în Suedia, ţară în care cresc şase sau şapte specii de astfel de arbuşti. Interesul autorităţilor covăsnene pentru găsirea unor surse alternative de energie este tot mai crescut, în condiţiile în care curentul şi gazul metan se scumpesc periodic.