La Praznicul Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, miercuri, 25 decembrie, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și
Pe scurt
Linii electrice afectate de vijelie
Un număr de 152 de localităţi din zona de activitate a companiei Electrica nu erau alimentate cu energie electrică ieri dimineaţa, la ora 9:00, informează societatea. Electrica a precizat că, din cauza vântului foarte puternic, localităţile fără electricitate erau în zonele Buzău (49), Dâmboviţa (1), Prahova (9), Cluj (36), Zalău (30), Alba (4), Braşov (8), Harghita (1), Covasna (2), Mureş (5), Sibiu (4) şi Giurgiu (2). Angajaţii Electrica lucrează pentru repararea a 386 de posturi de transformare avariate, precum şi pentru repunerea sub tensiune a 21 de linii electrice de MT (medie tensiune). Conform situaţiei raportate de toţi operatorii de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, la ora 9:00, existau localităţi fără energie electrică şi în zonele deservite de E.ON Moldova - 34 de localităţi şi CEZ Oltenia - 137 localităţi. 20 de comune brăilene vor primi sprijin ca zone defavorizate Douăzeci de comune din judeţul Brăila vor intra în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală „Sprijin pentru zonele defavorizate - altele decât zona montană“. Cele 20 de comune vor beneficia de sprijin financiar de 60 euro/ha, valoarea plăţii fiind invers proporţională cu suprafaţa afectată. Astfel, pentru o suprafaţă între 1-50 ha se va efectua plata în proporţie de 100%, pentru o suprafaţă între 50-100 ha - 75%, pentru o suprafaţă cuprinsă între 100-300 ha - 50%, iar pentru suprafeţe de peste 300 ha - 35% . În cadrul acestui program sunt cuprinse terenurile agricole situate în arealele unde producţia agricolă este mai redusă cantitativ şi/sau calitativ, iar sprijinul financiar acordat vine să compenseze diferenţele faţă de condiţiile naturale din alte zone. Beneficiarii acestei măsuri sunt fermierii care desfăşoară activităţi agricole în zonele defavorizate de condiţii naturale specifice. Pentru a beneficia de acest sprijin, fermierii sunt obligaţi să se angajeze că vor continua activităţile timp de cinci ani, de la data primei plăţi. Deţinuţii au primit carduri Fiecare deţinut din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Timişoara urmează să primească un card multifuncţional, care va fi utilizat atât pentru identificarea şi monitorizarea lor, cât şi pentru cumpărături. Ioan Băla, directorul instituţiei, a declarat că deţinuţii vor putea, astfel, să-şi ţină şi o contabilitate a sumelor pe care le primesc pentru muncile prestate în perioada condamnării sau banii primiţi de la familii, prin mandat poştal. „Cei care doresc, îşi vor putea face chiar şi cumpărături de la cele două magazine din incinta penitenciarului, în limita plafonului prevăzut de lege“, a spus Ioan Băla. Totodată, cu ajutorul cardurilor se va putea controla libertatea de mişcare a deţinuţilor, în anumite spaţii din penitenciar, unde au acces. Pe card vor fi trecute datele de identificare a deţinutului, poza acestuia şi va fi folosit ca document de identificare în interiorul instituţiei de detenţie. În penitenciarul timişorean sunt încarceraţi aproximativ 1.400 de condamnaţi, cu toţii urmând să intre în posesia unui card.