Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Pe scurt

Pe scurt

Un articol de: Narcisa Balaban Urucu - 10 Aug, 2007

Patriarhia Română sesizează CNSAS

Ca urmare a articolului intitulat „IPS Antonie i-a cerut lui Ceauşescu să-l facă general“, publicat în ziarul „Cotidianul“ din 9 august a.c., Patriarhia Română va sesiza Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor fostei Securităţi (CNSAS) în legătură cu declaraţiile d-lui Mircea Dinescu, membru al Colegiului CNSAS, care intră sub incidenţa art. 24 din Legea nr. 187/ 1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică.

De asemenea, considerăm declaraţiile d-lui Mircea Dinescu incompatibile cu statutul de membru al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor fostei Securităţi.

Potrivit Legii nr. 187 din 7 decembrie 1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică,

(1) Nerespectarea prevederilor prezentei legi de către alte persoane decât cele prevăzute la art. 20 atrage, de asemenea, răspunderea penală, civilă, administrativă sau disciplinară, după caz.

(2) Sustragerea, tăinuirea, falsificarea, contrafacerea, deteriorarea sau distrugerea dosarelor, registrelor şi a oricăror documente ale securităţii se pedepsesc potrivit legii penale, maximul pedepsei majorându-se cu 2 ani.

(3) Eliberarea de adeverinţe, documente sau copii de pe acestea din dosare sau informaţii despre acestea, în alte condiţii decât cele prevăzute în prezenta lege, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(4) Darea spre publicitate a unor date sau informaţii din dosare, necorespunzătoare adevărului, de natură să lezeze viaţa, demnitatea, onoarea sau reputaţia unei persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

(5) Prezentarea denaturată a datelor din dosarul de securitate, în scopul discreditării sau al nedeconspirării, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a mai lucra în domeniul arhivelor. (cf. ART. 24) (Biroul de presă al Patriarhiei Române)

Marea dveră a Răstignirii are 507 ani

Astăzi se împlinesc 507 ani de când Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, domnitor al Moldovei între 1457–1504, dăruia Mănăstirii Putna marea dveră a Răstignirii, broderie de o valoare deosebită. În colţurile lucrării de 138 pe 130 de cm, executată în atelierele Mănăstirii Putna, sunt portretele votive ale lui Ştefan şi al Mariei Voichiţa. Pe un fond roşu, spuzit de stele argintii, este proiectată dramatica scenă a Răstignirii. Structurată riguros pe cele două axe ale crucii, care domină şi organizează spaţiul în jurul lor, compoziţia impresionează prin monumentalitatea sa, prin grandoarea solemnă a personajelor, prin afectivitatea lor dureroasă şi reţinută, exprimată cu o nobilă distincţie.