Pelerinaj al credincioșilor de la Parohia Balta Albă

Un grup de enoriași ai Paro­hiei Balta Albă, Protopopiatul Sector 3 Capitală, a vizitat marți, 19 septembrie, Fortul 13 Jilava, unde mărturisitori ai Ortodoxiei au suferit chinuri cumplite în temnița comu­nis­tă. De asemenea, a fost rea­lizat și un pelerinaj la bise­rici din Episcopia Giurgiului.

În contextul manifestărilor comemorative dedicate apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, Parohia Balta Albă din Capitală, în colaborare cu Agenţia BASILICA TRAVEL a Patriarhiei Române, a organizat un pelerinaj menit să ajute partici­panții să vadă și să înțeleagă contextul, dar și parte din suferințele la care au fost supuși apărătorii Ortodoxiei. Potrivit părintelui paroh Vasile-Cris­tian Niță, primul popas al pelerinajului credin­cioșilor bucureșteni a fost Fortul 13 Jilava, Memorial al luptei antitotalitare, una dintre cele mai cumplite temnițe comuniste. „În intervalul 1948-1964, regimul de detenţie de la Jilava a fost unul de exterminare a deţinuţilor politici. Constantele acestui regim au fost bătaia, tortura şi înfometarea celor închişi, precum şi o asistenţă medicală insuficientă faţă de problemele medicale ale deţinuţilor. În această perioadă, Jilava a funcţionat ca loc de executare a pedepselor, depozit al Securităţii şi centru de triere a deţinuţilor. În acest spaţiu de recluziune erau încarcerate persoanele ieşite din anchetă şi care urmau să fie judecate, dar şi deţinuţi din celelalte penitenciare, fie pentru un supliment de anchetă, fie pentru transferarea la un alt loc de detenţie. Astfel, acolo, la Jilava, în «pântecele chitului», s-a săvârșit o slujbă de pomenire, s-au recitat poezii de Radu Gyr și s-a vorbit pelerinilor despre cei care au luptat pentru valorile creştine, pentru adevăr şi dreptate, printre care și clerici ai Parohiei Balta Albă, care au pătimit în închisori, respectiv preoții Dumitru Popovici, Dumitru Mitoiu și Dumitru Argint”, a precizat părintele paroh Vasile-Cris­tian Niță.

Pelerinajul a continuat la biserici din județul Giurgiu. „În Episcopia Giurgiului, pelerinii s-au rugat în biserica Mănăstirii «Sfântul Nicolae», care a fost până în anul 1830 geamie. Fostului locaş de cult mahomedan, în formă patrulateră, i s-a adăugat ulterior un altar, odată cu eliberarea Giurgiului de sub turci şi restituirea fostei raiale către Ţara Românească. În anul 1877, edificiul a fost bombardat de turci, fiind parţial distrus. În anul 1905, la stăruinţa preotului din acea vreme, s-a început reclădirea cu piatră luată din zidul cetăţii, fiind sfinţită în anul 1907. În anul 1944, a fost bombardată de armata germană la retragerea din Giurgiu. În biserica refăcută în 1945, după modelul Bisericii «Sfântul Nicolae» - Domnesc de la Curtea de Argeş, pelerinii au cinstit moaştele sfinţilor fraţi capadocieni: Vasile cel Mare, Macrina cea Tânără şi Grigorie de Nyssa. A urmat vizitarea Catedralei Episcopale «Adormirea Maicii Domnului» și «Sfântul Mare Mucenic Gheorghe», aflată într-un amplu proces de înfrumusețare. Ultimul popas duhovnicesc a fost pe malul Neaj­lovului, într-un cadru natural deosebit, la mănăstirea fortificată Comana, unde pelerinii s-au închinat moaştelor Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina şi ale Sfântului Ierarh Nectarie”, a mai declarat pr. paroh Va­sile-Cris­tian Niță, al Parohiei Balta Albă din Capitală.