Pelerinaj al Parohiei Balta Albă în județul Argeș

Mai mulți enoriași ai Parohiei „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul”-Balta Albă din Protoieria Sector 3 Capitală s-au aflat luni, 24 septembrie, într-un pelerinaj în Arhiepisco­pia Argeșului și Muscelului. Evenimentul a fost organizat prin intermediul Agenţiei de pelerinaj BASILICA Travel a Patriarhiei Române.

Primul popas duhovnicesc a fost la Mănăstirea Trivale, a cărei biserică din lemn a fost ctitorită de Trifan şi Stanca Stăncescu în a doua jumătate a secolului al XV-lea. Refăcută în timpul domniei lui Matei Basarab, a ajuns din nou în ruină și a fost reclădită din piatră şi cărămidă, între anii 1670 şi 1673, de Mitropolitul Varlaam al Ţării Româneşti. „Ne-am îndreptat apoi către Câmpulung Muscel, la biserica Mănăstirii «Negru Vodă», unde complexul voievodal se află în­tr-un amplu proces de restaurare. Biserica a fost ctitorită în anul 1215 de către Radu Negru Voievod. Mai apoi, a fost rezidită de Basarab I și fiul său, Nicolae Alexandru, și reconstruită în întregime pe aceeaşi temelie şi cu pietrele ctitoriei iniţiale, în 1635, de Matei Basarab. Aici se păstrează moaştele Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, prăznuit la 26 iulie, dar și cel mai vechi document epigrafic medieval, scris în limba slavonă, cunoscut până acum în Ţara Românească: piatra tombală a voievodului Nicolae Alexandru Basarab”, ne-a declarat părintele paroh Vasile Cristian Niţă.

Ultimul popas duhovnicesc a fost biserica Mănăstirii Nămă­iești, săpată în stâncă la altitudinea de 765 de metri. Biserica are hramurile „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” şi „Izvorul Tămăduirii” și păstrează o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului. „Maica stareță Ana Lucia Nedelea ne-a vorbit despre monahia Mina Hociotă, viețuitoare a mănăstirilor Văratec și Nămă­iești, sublocotenent, participantă la Primul și al Doilea Război Mondial, decorată de regele Ferdinand la 7 iulie 1918 cu «Crucea comemorativă» și distinsă cu Medalia «Virtutea Ostășească» - clasa I în fața Mausoleului de la Mărășești, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial, alături de alți veterani de război. Împreună cu pelerinii, am vizitat și alte obiective culturale de mare valoare artistică. Muzeul etnografic al stareţei Ana Lucia Nedelea de la Mănăstirea Nămăieşti este o colecţie unică de ii şi costume populare româneşti, vechi de peste 150 de ani, din zona Argeşului şi a Târgoviştei. Cuprin­de două scene de nuntă: una prezintă viaţa de zi cu zi a satului, iar următoarea, un altar”, a mai spus părintele Vasile Cristian Niță.

Casa memorială a marelui poet George Topârceanu (1886-1937) adăposteşte o parte a bibliotecii personale, scrisori adresate familiei şi prietenilor, manuscrise, fotografii, arme de vânătoare.
Mausoleul de la Mateiaș, dedicat eroilor din Războiul de Întregire Națională (1916-1918), o mărturie a curajului ostașilor conduși de generalul Traian Găiseanu în timpul luptelor desfășur­ate aici în toamna anului 1916, ne întâmpină cu următoarele cuvinte emoționante: „Pentru onoarea Patriei și a Drapelului, pentru făurirea unității României, noi am apărat pământul sfânt al Țării, lăsându-vă vouă, generațiile viitoare, o națiune”. „Impozantul mausoleu, realizat în perioada 1928-1935 din calcar de Albeşti, este compus din două corpuri: primul, orizontal, adăpostește osuarul, pe pereții căruia sunt montate plăci de marmură cu numele unor militari căzuți la datorie; al doilea, vertical, are forma unui turn cu foișor, spre care duce o scară în spirală. Aici sunt depuse, în 31 de cripte, osemintele a peste 2.300 de militari români. În cele două mari săli construite la baza monu­mentului, vizitatorii pot cu­noaș­te contribuția României în prima conflagrație mondială și impor­tanța luptelor din zonă și pot intra în atmosfera momentului prin intermediul unei diorame. Vizita de la Mateiaș s-a încheiat cu câteva cântece patriotice intonate de pelerinii Parohiei Balta Albă”, a încheiat părintele paroh.