Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Pelerinaj la „cetatea“ de pe valea pârâului Secu

Pelerinaj la „cetatea“ de pe valea pârâului Secu

Un articol de: Narcisa Balaban Urucu - 30 Aug, 2007

▲ Mănăstirea Secu, din judeţul Neamţ şi-a serbat ieri hramul, „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul“ ▲ De asemenea, în această zi, cetatea de pe Valea Secului a găzduit manifestările prilejuite de proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei ▲ Mănăstirea Secu are o vechime de 400 de ani, iar în decursul istoriei sale a dat Bisericii mari personalităţi duhovniceşti ▲ Vă prezentăm în continuare un scurt istoric al acestei însemnate aşezări monahale ▲

Mii de credincioşi au participat ieri la Sfânta Liturghie arhierească de la Mănăstirea Secu din judeţul Neamţ, unde a avut loc proclamarea solemnă a canonizării Mitropolitului Varlaam al Moldovei. Întrucât ieri, mănăstirea şi-a serbat hramul principal, toţi participanţii au primit bucate pregătite special de organizatori.

Aspectul unei adevărate cetăţi

Aşezarea monahală de la Secu se află la 22 de kilometri de oraşul Târgu Neamţ, pe valea pârâului Secu, la poalele Muntelui Vasan. Înconjurată de ziduri impunătoare, ea are aspectul unei adevărate cetăţi. Prima aşezare monahală a fost înfiinţată pe aceste meleaguri de monahul Zosima. Atestarea documentară din 1530 este mărturia faptului că domnitorul Petru Rareş a ridicat la Secu, pe locul actualului cimitir, o biserică voievodală. Spre sfârşitul veacului al XVI-lea, construcţiile din jurul schitului şi biserica se aflau în ruină. Astfel, în anul 1602, marele vistiernic al Ţării de Jos, Nestor Ureche, tatăl cunoscutului cronicar, Grigore Ureche a ridicat la Secu o frumoasă biserică. Pisania bisericii ne arată că lăcaşul de cult a fost ridicat în doar patru luni, între 7 iunie şi 5 octombrie 1602. Zidurile puternice, cu turnuri pătrate care închid incinta dreptunghiulară, pe laturile căreia se înşiră chiliile cu etaj, au fost ridicate de Nestor Ureche.

Măcelul eteriştilor retraşi la Secu

După anul 1602, aşezarea monahală de la Secu a cunoscut o amplă dezvoltare, în jurul ctitoriei lui Nestor Ureche, ridicându-se chilii noi şi construcţii anexe. Astfel, în anul 1640 s-a construit, în partea de sud-est a incintei, Paraclisul „Adormirea Maicii Domnului“, iar sub oblăduirea lui Nifon Udrea Trotuşanu, s-a ridicat, în partea de nord - est, între anii 1758-1763, un alt lăcaş de cult cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae“. Între anii 1775 şi 1779, stareţul Mănăstirii Secu a fost Paisie Velicicovski. În anul 1832 a fost reconstruită, pe locul capelei din lemn, Biserica „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul“, aflată în cimitirul mănăstirii. În anul 1850 s-au încheiat lucrările de restaurare la ctitoria lui Nestor Ureche, biserica fiind mărită, zugrăvită în interior şi împodobită cu o nouă catapeteasmă.

În anul 1821, Mănăstirea Secu a trecut printr-o mare încercare. Documentele vremii consemnează faptul că eteriştii urmăriţi de otomani s-au retras la Valea Secului. Aproximativ 500 de oşteni s-au retras între zidurile mănăstirii. Aici au rezistat 14 zile atacului otoman, până când, în cele din urmă, Salin Paşa a reuşit să pătrundă cu armatele sale în mănăstire, măcelărind, deopotrivă ostaşii şi monahii. Câţiva monahi care au reuşit să se adăpostească în munţii Neamţului au putut duce mai departe tradiţia monahală din această mănăstire.

Casă a sfinţilor

De-a lungul celor 400 de ani de existenţă, pe la Secu au trecut mari personalităţi ale vieţii duhovniceşti: Sfântul Ierarh Varlaam, Sfântul Ierarh Dosoftei, Sfântul Paisie Velicicovscki.

Astăzi, Mănăstirea Secu este considerată una dintre cele mai frumoase mănăstiri din ţinutul Neamţului, cu o bogată tradiţie călugărească. După cum spun pelerinii care o frecventează, niciunde parcă, privegherile nu sunt mai frumoase. La ceas de seară, călugării se adună de prin toate colţurile mănăstirii spre biserica mare, a plângerii Sfântului Ioan Botezătorul.

La intrarea în biserica Mănăstirii Secu, pelerinii se pot închina moaştelor Sfântului Arhidiacon Ştefan, Sfântului Apostol Filip, Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Sfântei Muceniţe Marina, Sfântului Pantelimon, Sfântului Haralambie. Începând de ieri, în biserică, pelerinii se vor putea ruga şi la racla cu moaştele Sfântului Ierarh Varlaam. De asemenea, în această mănăstire se mai află o părticică din lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul. Mănăstirea adăposteşte o bibliotecă bogată în care se află zeci de cărţi foarte vechi, dar şi un important muzeu cu obiecte vechi bisericeşti.