Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Pelerinaj la crucea de pe Muntele Mic

Pelerinaj la crucea de pe Muntele Mic

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 03 August 2011

Muntele din apropierea municipiului Caransebeş, numit Muntele Mic, a reprezentat dintotdeauna un simbol al Banatului montan. Pentru ca priveliştea mirifică să capete valenţe creştine, pe o culme deasupra cabanelor, la marginea pădurii de brad, se înalţă pe piatra stâncii, biserica Schitului "Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul", lucrată în stilul bisericilor maramureşene, cu un turn ascuţit, înalt de 20 m. Iniţiativa aparţine unor oameni de bună credinţă din cadrul Primăriei Timişoara şi de la Uzinele Electrice din Timişoara, care în anul 1939 au construit bisericuţa de lemn, fiind sfinţită de episcopul Vasile Lăzărescu la data de 1 mai 1940.

După executarea picturii de către Elvira Dăscălescu din Bucureşti, prin contribuţia parohiilor din Protopopiatul Caransebeş, lângă bisericuţă s-a construit o clădire care conţinea cinci chilii, bucătărie şi trapeză, însă regimul comunist a făcut ca acestea să fie confiscate, iar călugării risipiţi, astfel încât, până în anul 1991, mănăstirea a funcţionat fără vieţuitori, de îngrijirea bisericii ocupându-se un singur paznic din localitatea Borlova.

Începând cu data de 1 iulie 1991, s-a reluat viaţa monahală prin slujirea ieromonahilor Emanuel Boldea (1991-1995), Ilarion Iancu (1995-2000), iar din anul 2000, egumen al acestui schit este ieromonahul Pantelimon Timiş, care a reuşit, cu ajutorul credincioşilor, să ridice o clădire ce adăposteşte chilii, cămară şi bucătărie.

În strânsă legătură cu schitul de pe Muntele Mic este crucea înălţată pe această culme, care iniţial a fost din lemn de brad, însă, prin iniţiativa unui grup de intelectuali din Timişoara şi Caransebeş, cu binecuvântarea IPS Nicolae, Mitropolitul Banatului, şi a Mitropolitului Laurenţiu, pe atunci Episcopul Caransebeşului, s-a realizat o cruce metalică asemenea celei din vârful Caraiman, care noaptea este luminată, putându-se vedea chiar din Timişoara când timpul este favorabil.

Având în vedere importanţa acestui monument creştin, Episcopia Caransebeşului, la iniţiativa Preasfinţitului Episcop Lucian, organizează, începând cu anul 2006, "Pelerinajul la crucea de pe Muntele Mic", la care participă sute de credincioşi, cu prilejului praznicului Înălţării Sfintei Cruci (14 septembrie). (Diac. Nicolae Codrea, Darius Herea)