Organizatorii taberei „Floare de colț”, din cadrul Arhiepiscopiei Iașilor, care se desfășoară în stațiunea Durău, județul Neamț, anunță faptul că mai sunt locuri disponibile în tabăra de iarnă 2026, organizată în perioadele 15-20 februarie și 22-27 februarie. Copiii și tinerii cu vârste cuprinse între 9 și 17 ani sunt invitați să se înscrie la tabăra de iarnă, pentru a se bucura împreună de ateliere de schi cu monitori acreditați, activități de construire a echipei, atelier de supraviețuire în natură, ABC duhovnicesc, atelier de orientare, comunicare și dezvoltare personală, seară de dans, foc de tabără și multe altele.
Pelerinaj la crucea de pe Muntele Mic
Muntele din apropierea municipiului Caransebeş, numit Muntele Mic, a reprezentat dintotdeauna un simbol al Banatului montan. Pentru ca priveliştea mirifică să capete valenţe creştine, pe o culme deasupra cabanelor, la marginea pădurii de brad, se înalţă pe piatra stâncii, biserica Schitului "Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul", lucrată în stilul bisericilor maramureşene, cu un turn ascuţit, înalt de 20 m. Iniţiativa aparţine unor oameni de bună credinţă din cadrul Primăriei Timişoara şi de la Uzinele Electrice din Timişoara, care în anul 1939 au construit bisericuţa de lemn, fiind sfinţită de episcopul Vasile Lăzărescu la data de 1 mai 1940.
După executarea picturii de către Elvira Dăscălescu din Bucureşti, prin contribuţia parohiilor din Protopopiatul Caransebeş, lângă bisericuţă s-a construit o clădire care conţinea cinci chilii, bucătărie şi trapeză, însă regimul comunist a făcut ca acestea să fie confiscate, iar călugării risipiţi, astfel încât, până în anul 1991, mănăstirea a funcţionat fără vieţuitori, de îngrijirea bisericii ocupându-se un singur paznic din localitatea Borlova.
Începând cu data de 1 iulie 1991, s-a reluat viaţa monahală prin slujirea ieromonahilor Emanuel Boldea (1991-1995), Ilarion Iancu (1995-2000), iar din anul 2000, egumen al acestui schit este ieromonahul Pantelimon Timiş, care a reuşit, cu ajutorul credincioşilor, să ridice o clădire ce adăposteşte chilii, cămară şi bucătărie.
În strânsă legătură cu schitul de pe Muntele Mic este crucea înălţată pe această culme, care iniţial a fost din lemn de brad, însă, prin iniţiativa unui grup de intelectuali din Timişoara şi Caransebeş, cu binecuvântarea IPS Nicolae, Mitropolitul Banatului, şi a Mitropolitului Laurenţiu, pe atunci Episcopul Caransebeşului, s-a realizat o cruce metalică asemenea celei din vârful Caraiman, care noaptea este luminată, putându-se vedea chiar din Timişoara când timpul este favorabil.
Având în vedere importanţa acestui monument creştin, Episcopia Caransebeşului, la iniţiativa Preasfinţitului Episcop Lucian, organizează, începând cu anul 2006, "Pelerinajul la crucea de pe Muntele Mic", la care participă sute de credincioşi, cu prilejului praznicului Înălţării Sfintei Cruci (14 septembrie). (Diac. Nicolae Codrea, Darius Herea)



.jpg)
