Pelerinaj la Mănăstirea Măxineni

Cu ocazia Duminicii Părinţilor şi a Copiilor din data de 5 iunie, la Parohia "Sfântul Mare Mucenic Dumitru" din Galaţi a avut loc ceremonia de încheiere a cursurilor pentru elevii din clasele III-VII, participanţi la proiectul catehetic "Hristos împărtăşit copiilor" din anul şcolar 2010-2011.

Cu acest prilej, s-a decis recompensarea elevilor respectivi prin organizarea unui pelerinaj la biserici şi vetre monahale din judeţul Brăila. Astfel, în data de 19 iunie în Duminica Tuturor Sfinţilor, cei 60 de cursanţi ai proiectului sus-menţionat, însoţiţi de pr. Gelu Aron, de Daniel Gagiu - coordonatorul proiectului, profesorii de religie şi alte cadre didactice de la şcolile gimnaziale nr. 33 şi 34 din municipiul Galaţi, s-au îndreptat către Mănăstirea voievodală Măxineni, unde au participat la slujba Acatistului Tuturor Sfinţilor şi la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie. În cadrul slujbei, copiii au rostit în mod solemn Simbolul de credinţă niceo-constantinopolitan, precum şi Rugăciunea domnească, după care au vizitat frumosul parc din incinta mănăstirii, au dialogat cu părinţii călugări şi au participat la agapa frăţească. De asemenea, elevii pelerini şi însoţitorii lor au luat cunoştinţă despre vechimea şi importanţa acestui aşezământul monahal, a cărui biserică a fost sfinţită în urmă cu 360 de ani (25 iunie 1651).

Programul pelerinajului a continuat cu vizitarea Mănăstirii "Sfântul Mucenic Pantelimon" din staţiunea Lacu Sărat şi a Catedralei "Naşterea Domnului" din municipiul Brăila, precum şi cu un moment de destindere la parcul zoologic din localitate.

Reînfiinţată în 1990

Situată la circa 35 km NV de Brăila, pe şoseaua Brăila - Focşani, la confluenţa râurilor Siret şi Buzău, Mănăstirea Măxineni a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab al Ţării Româneşti în perioada 1636-1637, reprezentând unul dintre reperele spiritual-culturale şi istorice ale judeţului Brăila. Această renumită vatră monahală a fost constant sprijinită material de către domnii munteni Mihnea al III-lea Radu, Şerban Cantacuzino, dar şi de domnii fanarioţi ai Ţării Româneşti. Cu toate acestea, mănăstirea devine pustie la mijlocul secolului al XVIII-lea, petrecând astfel până în anul 1917, când, în timpul luptelor din Primul Război Mondial, biserica şi chiliile sunt distruse. Abia în anul 1990, la iniţiativa şi cu eforturile IPS Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, mănăstirea este reînfiinţată, primul ei stareţ fiind arhim. Simeon Ovezea. Lucrările de rezidire a mănăstirii sunt continuate de mica obşte de monahi, sprijinită de Primăria Municipiului Brăila şi de numeroşi alţi ctitori. La 24 iunie 2004, cu ocazia hramului, chiriarhul Dunării de Jos a sfinţit noua biserică a mănăstirii şi a binecuvântat noile corpuri de chilii. Începând cu anul 2007, biserica veche a mănăstirii a intrat într-un amplu proces de consolidare şi restaurare prin grija Centrului Eparhial, cu susţinerea financiară a Consiliului Judeţean Brăila şi cu eforturile Muzeului Brăilei.