Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Pelerinaje la locuri tămăduitoare din ţară

Pelerinaje la locuri tămăduitoare din ţară

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 09 Aprilie 2010

Astăzi, în vinerea din Săptămâna Luminată, creştinii ortodocşi prăznuiesc Izvorul Tămăduirii. Numeroşi credincioşi se grăbesc spre biserici şi mănăstiri din toată ţara, unde după Sfânta Liturghie se va săvârşi şi slujba sfinţirii apei la izvoarele tămăduitoare.

Pentru a o slăvi pe Maica Domnului ce dă vindecare sufletului şi trupului tuturor celor ce se roagă cu credinţă tare şi nădejde nemăsurată, la Mănăstirea Ghighiu, care ocroteşte un izvor tămăduitor, vin foarte mulţi credincioşi.

Această mănăstire a fost ridicată acum mai bine de patru secole, în mijlocul unei păduri care făcea parte din legendarii codri ai Vlăsiei. Actuala biserică a mănăstirii a fost zidită între 1858 şi 1866, prin eforturile stareţilor Eftimie şi Antonie, susţinute prin purtarea de grijă a mitropolitului Nifon, chiar pe temelia fostei bisericuţe din lemn. Pe parcursul anului, aşezământul monahal este vizitat de mii de credincioşi. Pe aceştia îi atrage, în mod deosebit, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, care datează din secolul al XVI-lea, adusă pe meleagurile prahovene din Siria, în 1958, şi izvorul tămăduitor, aflat în spatele mănăstirii.

Mii de credincioşi, la izvorul de la Brăila

Mii de credincioşi din toate zonele ţării sunt prezenţi astăzi, de Praznicul Izvorului Tămăduirii, şi la Brăila, la Biserica "Buna Vestire" din oraş, unde din anul 1863 există un izvor cu apă vindecătoare care curge doar în ziua sărbătorii. La acest izvor binefăcător, cu apă tămăduitoare, aleargă numeroşi bolnavi şi neputincioşi pentru a primi vindecare şi se roagă Maicii lui Dumnezeu pentru a revărsa "roua milelor sale" asupra lor. Încă din seara de dinaintea sărbătorii, asistă la slujba privegherii săvârşită de un impresionant sobor de preoţi, după care se aşază la rând pentru a primi apă de la izvorul tămăduitor care se deschide atunci.

Prin grija şi osârdia membrilor Consiliului Parohial, apa colectată într-un vas special este îmbuteliată şi pusă la dispoziţia credincioşilor.

Astăzi, însuşi chiriarhul Dunării de Jos, Înalt Preasfinţitul Părinte Casian Crăciun, se va afla în mijlocul credincioşilor pentru a prăznui împreună pe "Maica Luminii" şi "izvorul Vieţii". Mai întâi, sunt stropiţi cu Sfânta Agheasmă de la izvorul Maicii Domnului toţi credincioşii, iar mai apoi, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, Înalt Preasfinţia Sa va săvârşi Sfânta Liturghie arhierească, adresând la final un cuvânt de folos duhovnicesc menit să binecuvânteze şi să încurajeze miile de pelerini adunaţi la prăznuire.

Sărbătoarea închinată Maicii Domnului de la Brăila se încheie cu o agapă frăţească, atât pentru credincioşi, cât şi pentru pelerini, la cantina parohială "Sf. Mc. Fanurie".

Biserica din Brăila a fost ridicată de către comunitatea greacă din acest oraş între anii 1863 şi 1872, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, fiind sfinţită de către primul ierarh al Eparhiei Dunării de Jos, Episcopul Melchisedec Ştefănescu.

"Fântâna de leac" de la Nucet

La Mănăstirea Nucet vor veni foarte mulţi credincioşi pentru a participa la sărbătoarea hramului, unde după săvârşirea Sfintei Liturghii va avea loc sfinţirea apei, la locul care este cunoscut drept "Fântâna de leac", unde, foarte adesea, la hramul mănăstirii, ca şi pe parcursul întregului an, vin închinători pentru a lua apă binecuvântată. Biserica actuală este ctitoria unchiului lui Radu cel Mare, Gherghina Pârcălab, şi a soţiei sale, Neaga, datând din secolul al XVI-lea, fiind ridicată pe locul în care Sfântul Nicodim de la Tismana sau ucenicii săi întemeiaseră, în jurul anului 1400, Mănăstirea Nucet. Reactivată ca mănăstire de călugăriţe în 1994, restaurată şi înfrumuseţată între anii 2000 şi 2004, Mănăstirea Nucet este, astăzi, un important centru de rugăciune, spiritualitate şi cultură românească.

În ajunul praznicului Izvorului Tămăduirii, Ierarhul Tomisului a oficiat Vecernia la biserica Mănăstirii Crucea din localitate, închinată Sfintei Cruci şi Izvorului Tămăduirii.

La Mănăstirea Dervent, care are şi hramul Izvorul Tămăduirii, la ora 19:30 a avut loc slujba Privegherii. Astăzi, de ziua Praznicului, va avea loc acatistul Învierii, urmat de Sfânta Liturghie arhierească, săvârşită de IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, iar la ora 12:30 este programată procesiunea la Izvorul Tămăduirii, unde va avea loc slujba de sfinţire a apei.

Hram la Horăicioara şi la Sâmbăta de Sus

Credincioşii din judeţul Neamţ şi nu numai vor participa astăzi la hramul Mănăstirii Horăicioara. Aici are loc cea mai cunoscută procesiune din zona Neamţului, care se organizează cu ocazia sărbătorii Izvorului Tămăduirii.

De zeci de ani, credincioşii vin la Mănăstirea Horaiţa, de unde pornesc în procesiune, distanţă de un kilometru, prin pădure, cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, spre Mănăstirea Horăicioara, lângă care se află un izvor. Acesta, singura sursă de apă din împrejurimi, este binecuvântat cu darul tămăduirii bolilor sufleteşti şi trupeşti ale celor care merg acolo cu credinţă.

Izvorul binefăcător de la Horăicioara se află la aproximativ 50 de metri de biserica mănăstirii şi izvorăşte de sub Muntele Feriga.

Mănăstirea "Sâmbăta de Sus", cu hramul "Izvorul Tămăduirii", se află şi ea astăzi în sărbătoare. Ca în fiecare an, la această sărbătoare se adună la mănăstire mii de credincioşi şi un sobor mare de slujitori, pentru a o cinsti pe Măicuţa Domnului şi pentru a-i mulţumi pentru toate binefacerile dăruite peste an. La sărbătoarea celui de-al doilea hram al mănăstirii, slujbele religioase vor fi oficiate de către IPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, împreună cu PS Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. (A.P.)