Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Pelerinaje şi hramuri la praznicul Izvorul Tămăduirii

Pelerinaje şi hramuri la praznicul Izvorul Tămăduirii

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 19 Aprilie 2015

În Săptămâna Luminată, mulţime de credincioşi au pornit în pelerinaje către lăcaşele de cult ce îşi sărbătoresc hramul la praznicul Izvorul Tămăduirii, pentru a primi apă sfinţită din izvoare tămăduitoare ale harului şi pentru a înălţa rugăciuni Maicii Domnului.

Mulţime de credincioşi din Transilvania şi din alte părţi ale ţării s-au împărtăşit din harul tămăduitor pogorât la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii în istorica Mănăstire „Brâncoveanu“ de la Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov. Marea lavră din Ardeal şi-a sărbătorit unul dintre hramuri în Vinerea Luminată şi, aşa cum este tradiţia de ani buni, pelerinii vin aici să primească apă sfinţită din fântâna cu apă tămăduitoare din incinta mănăstirii şi să se roage pentru sănătate şi ajutor ceresc în viaţa lor spirituală şi cotidiană.

Programul liturgic al hramului a început cu o seară înainte, când un sobor de preoţi a oficiat slujba Privegherii. În ziua praznicului, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a oficiat slujba sfinţirii apei, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte stareţul mănăstirii, arhimandritul Ilarion Urs, cadre didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna“ din Sibiu, protopopi şi preoţi din împrejurimi. Pelerinii au primit apa sfinţită pentru a gusta din ea şi pentru a binecuvânta cu ea casele, ogoarele şi agoniseala. După sfinţirea apei, soborul slujitor a oficiat Sfânta Liturghie la altarul de vară din pădurea mănăstirii. Au participat la slujba religioasă şi oficialităţi locale şi judeţene, oaspeţi din întreaga ţară şi mulţi invitaţi de seamă.

Sfânta Liturghie a fost urmată de Sfântul Maslu, credincioşii primind har şi binecuvântare pentru a spori lucrarea lor duhovnicească din familie. Întregul program liturgic al hramului de la mănăstirea de la poalele Munţilor Făgăraş a oferit pelerinilor posibilitatea să înalţe rugăciuni Maicii Domnului şi să-i ceară mijlocirea înaintea Fiului lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletelor.

„Mulţimile de credincioşi care au venit şi în acest an la hramul mănăstirii s-au bucurat de binecuvântarea cerească şi au împlinit obiceiul lor şi tradiţia sfântă de a gusta din apa sfinţită de la izvorul mănăstirii, care a dăinuit peste veacuri şi i-a atras pe credincioşi chiar şi atunci când biserica mănăstirii era distrusă de tunurile generalului Bucov. Mulţi dintre credincioşi au rămas până la sfârşit pentru a fi unşi cu untdelemnul sfinţit la Taina Sfântului Maslu“, a spus ierarhul.

La final, părintele stareţ Ilarion Urs i-a mulţumit ierarhului pentru prezenţa şi slujirea de la acest hram, i-a oferit în dar o icoană şi a exprimat recunoştinţa obştii monahale faţă de toţi credincioşii, pelerinii şi binefăcătorii aşezământului monahal.

Hram la mănăstirea bistriţeană Salva

De Praznicul Izvorului Tămăduirii, mănăstirea de maici din localitatea bistriţeană Salva şi-a serbat hramul. La sărbătoare a fost prezent Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. După tradiţia locului, ierarhul a fost întâmpinat la intrarea în localitate de o ceată de călăreţi îmbrăcaţi în costume populare, iar la sosirea în mănăstire a fost primit de un sobor impresionant de preoţi, din care a făcut parte şi protopopul Năsăudului, Ioan Dâmbu. Pe ierarh l-a întâmpinat cu bucurie şi mulţimea de credincioşi venită la Mănăstirea Salva să participe la sărbătoare.

Sfânta Liturghie a fost oficiată pe scena special amenajată în curtea aşezământului monahal, iar din soborul care a slujit alături de IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a făcut parte şi exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, arhimandritul Dumitru Cobzaru.

În cuvântul de învăţătură rostit la praznicul Izvorului Tămăduirii, Părintele Mitropolit a explicat că Domnul Hristos şi Preasfânta Sa Maică sunt izvoare nesecate de mântuire şi Har: „Dumnezeu ne adapă cu Harul Duhului Sfânt prin cele şapte Sfinte Taine. Dumnezeu, din coasta Domnului Iisus Hristos a revărsat apa botezului şi sângele Sfintei Euharistii. Din nefericire, noi nu suntem atenţi ca efectiv să beneficiem de aceste torente de Har ce se revarsă din persoana Domnului Iisus Hristos“.

Cei prezenţi la sărbătoarea de la Salva s-au bucurat şi de pricesnele interpretate de cunoscutul artist de muzică populară Alexandru Pugna. Toţi credincioşii veniţi la sărbătoarea hramului au primit la finalul slujbei bucate tradiţionale pregătite de mai multe credincioase din localitatea Salva.

Mănăstirea Salva a fost ctitorită în 1994, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu, la dorinţa credincioşilor din comuna Salva şi a parohului. La început a fost ridicată o biserică mică, pentru oficierea sfintelor slujbe, care a primit hramul „Sfântul Ioan Botezătorul“. Finalizată cu ajutorul credincioşilor din comună, biserica s-a dovedit neîncăpătoare, astfel că, în 10 mai 1994, IPS Bartolomeu a sfinţit piatra de temelie pentru biserica mare cu hramul „Izvorul Tămăduirii“. Mănăstirea are trei hramuri: „Izvorul Tămăduirii“, sărbătorit în vinerea de după Paşte, „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul“, pe 24 iunie, precum şi „Sfinţii Martiri Năsăudeni - Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu“, în 12 noiembrie.

Izvorul Tămăduirii la Mănăstirea Izbuc

Străvechea vatră monahală bihoreană de la Izbuc şi-a prăznuit, ca în fiecare an, hramul cel vechi. Peste cinci mii de pelerini veniţi din Bihor, dar şi din alte judeţe ale ţării, precum Arad, Timiş, Sibiu, Cluj, Caraş-Severin, Hunedoara, Alba, Mureş, Satu Mare, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Olt, Dolj sau Prahova, şi chiar din capitala ţării, Bucureşti, au participat la sărbătorirea hramului principal al Mănăstirii Izbuc, aşezământ monahal cunoscut în ţară şi în străinătate pentru izvorul tămăduitor, Izbuc, precum şi datorită icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, existentă în mănăstire încă din momentul întemeierii acesteia, în 1928, copie după icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Mănăstirea Dălhăuţi, din  Buzăului şi Vrancei.

Mulţime mare de preoţi de mir şi credincioşi au venit la Mănăstirea Izbuc încă din ajunul sărbătorii, luând parte la slujba privegherii. A urmat procesiunea la izvorul Izbuc din incinta mănăstirii, cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi cu racla cu moaşte, oficierea Tainei Sfântului Maslu şi săvârşirea Sfintei Liturghii.

Vineri, în ziua praznicului, a fost oficiată sfinţirea apei, Aghiasma Mică, urmată de Sfânta Liturghie săvârşită de Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, împreună cu un sobor de 44 de ieromonahi, preoţi şi diaconi, în altarul de vară al mănăstirii, în prezenţa a peste cinci mii de credincioşi. Răspunsurile la strană au fost date de către un grup de maici de la Mănăstirile „Sfânta Cruce“ şi „Buna Vestire“ din Oradea.

În predica rostită după citirea pericopei evanghelice rânduite, PS Episcop Sofronie a subliniat rolul fundamental pe care Maica Domnului l-a avut şi îl are în istoria mântuirii neamului omenesc, ca Născătoare de Dumnezeu şi Maică a Luminii, ca mijlocitoare şi pururea rugătoare la Tronul Fiului ei, Domnul Iisus Hristos, pentru sănătatea şi mântuirea oamenilor: „Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii este sărbătoarea specială pe care Biserica Ortodoxă o închină Maicii Domnului, Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Maicii Luminii, în Săptămâna Luminată a Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Cea care L-a născut ca om pe Fiul Veşnic al Tatălui, întrupat dintr-însa, la plinirea vremii, s-a învrednicit a fi cinstită de întreaga creştinătate cu titlul înalt, nobil, ceresc de Născătoare de Dumnezeu“.

„Cel pe Care L-a născut, Domnul nostru Iisus Hristos, Mântuitorul lumii, este Cel Care a venit să repare stricăciunea din om. El este Tămăduitorul Cel Mare, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, de aceea, cea din care El Şi-a luat fire omenească este numită de Biserică Izvorul Tămăduirilor. El este Tămăduitorul, Vindecătorul oamenilor, iar cea din care Şi-a izvorât viaţa omenească este cinstită în această zi specială a Bisericii Ortodoxe, din Săptămâna Luminată, pentru că prin mijlocirea ei a venit în lume, din izvorul firii sale omeneşti Şi-a luat fire omenească, pentru noi oamenii şi a noastră mântuire, Fiul lui Dumnezeu“, a precizat ierarhul.

„Maica noastră cea duhovnicească, Maica Domnului, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, Maica Luminii, Izvorul Tămăduirii, adică izvorul vindecării noastre din toate neputinţele, inclusiv din moarte, se roagă neîncetat la Fiul ei pentru noi toţi, cei care o iubim, o cinstim şi îi cerem ajutorul, ca, atât cât trăim pe pământ, să ne vindece de boli, de neputinţe, de suferinţe, de necazuri, de răutăţi, de tot ceea ce ne este dat ca şi cruce proprie de purtat în viaţă, iar după moartea noastră se roagă Mântuitorului ca să ne mântuiască“, a arătat PS Sofronie.

După Sfânta Liturghie, arhimandritul Mihail Tărău, exarhul mănăstirilor şi schiturilor din Episcopia Oradiei şi stareţul Mănăstirii Izbuc, a adresat mulţumiri ierarhului, pelerinilor, autorităţilor locale şi judeţene şi credincioşilor care au contribuit la ridicarea noii biserici a mănăstirii, ce se află în construcţie, piatra de temelie a sfântului locaş fiind sfinţită de PS Sofronie al Oradiei pe 16 mai 2010, acum fiind în curs de finalizare placarea exterioară a noii biserici.

La final, ierarhul l-a felicitat pe arhimandritul Mihail Tărău, pentru lucrarea duhovnicească, ctitoricească şi misionară ce o desfăşoară împreună cu întreaga obşte a mănăstirii, colaborare cu parohiile din eparhie. De asemenea, a binecuvântat pe toţi pelerinii care au luat parte la sărbătorirea hramului vechi al Mănăstirii Izbuc, apreciind în chip deosebit mulţimea pelerinilor îmbrăcaţi în frumoase costume populare tradiţionale româneşti, din diferite regiuni ale ţării. La final, toţi credincioşii au primit aghiasmă, pregătită în recipiente speciale pentru această sărbătoare, dar şi merinde pentru trup, bucate tradiţionale alese, care au întregit bucuria şi frumuseţea praznicului.

Sărbătoare la Mănăstirea Strâmba, Sălaj

A fost zi de sărbătoare şi la Mănăstirea Strâmba din Episcopia Sălajului, cu prilejul hramului de primăvară al acestui aşezământ monahal. În această zi, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către Înaltpreasfinţitul Ignatios, Mitropolitul Ortodox Grec al Madagascarului şi de către Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, înconjuraţi de un impresionant sobor de preoţi şi în prezenţa a câteva sute de credincioşi, veniţi din toate colţurile judeţului, dar şi din judeţele învecinate. În cadrul Sfintei Liturghii teologul Alexandru Tiţă a fost hirotonit întru diacon, pentru a fi apoi hirotonit preot, duminică.

La finalul Sfintei Liturghii, cei doi ierarhi au primit în dar din partea obştii mănăstirii câte o icoană a Maicii Domnului, copie a icoanei adăpostite în biserica de lemn a acestui aşezământ monahal.

Începuturile Mănăstirii Strâmba se duc până în secolul al XV-lea, în anul 1470. Potrivit tradiţiei, întemeietorul acestui sfânt locaş este o femeie bogată care era gârbovă sau strâmbă, de la care şi provine numele mănăstirii Strâmba. Aceasta avea o fiică bolnavă şi văzând râvna la rugăciune a doi călugări ce pustniceau prin aceste locuri, i-a rugat să mijlocească prin rugăciune la Bunul Dumnezeu, pentru vindecarea fiicei sale, făgăduind averea sa, care era de 180 de iugăre de pământ şi pe care s-a întemeiat ulterior aşezământul monahal.

Biserica din lemn din incinta mănăstirii adăposteşte icoana „Maica Domnului cu Pruncul“, numită şi „Dulcele sărut“, care a făcut celebră mănăstirea în perioada interbelică îndeosebi. Potrivit tradiţiei, icoana a fost pictată de către vestitul Luca din Iclod, pe la anul 1673, cel care a pictat şi icoana Maicii Domnului de la Nicula.

După ce, începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea, mănăstirea a fost lipsită de viaţă monahală, după aproape 200 de ani, în anul 1993, aceasta a fost reactivată. Sub coordonarea stareţului Grighentie Oţelea a fost ridicat un nou ansamblu monahal ce cuprinde paraclisul şi corpurile de chilii. Ulterior au fost ridicate arhondaricul, un centru de asistenţă socială, Centrul cultural „Sfântul Pahomie de la Gledin“ ce cuprinde muzeul, biblioteca şi o sală de lectură, precum şi altarul de vară al mănăstirii, cu hramul Izvorul Tămăduirii. În 2010 Preasfinţitul Petroniu a sfinţit piatra de temeie pentru biserica de zid a mănăstirii, în prezent executându-se lucrările de finisaj. În cadrul mănăstirii, an de an, aici sunt organizate tabere pentru copiii participanţi la proiectele Biroului pentru catehizare parohială a  Sălajului şi nu numai, se desfăşoară diferite cercuri pedagogice ale profesorilor, conferinţe tematice, precum şi alte activităţi culturale. Numai anul trecut, în decursul verii, s-au perindat şase serii de elevi în taberele organizate la Mănăstirea Strâmba, însumând peste 300 de copii.

Hram la Mănăstirea Crişan, Hunedoara

Mănăstirea Crişan din judeţul Hunedoara şi-a sărbătorit unul dintre hramurile sale de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de un sobor de preoţi şi diaconi, în frunte cu Înaltpreasfinţitul Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei şi Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.

Bucuria hramului a fost sporită de venirea în mijlocul aşezământului monahal a moaştelor Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion, ale căror racle au fost puse spre închinare mulţimii impresionante de credincioşi prezente la slujba hramului.

În cuvântul de învăţătură, IPS Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, le-a vorbit credincioşilor atât despre bucuria Învierii Domnului Iisus Hristos, cât şi despre sărbătoarea Izvorul Tămăduirii, relatând credincioşilor faptele minunate întâmplate la izvorul de minuni făcător al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Episcop Gurie a mulţumit ierarhilor prezenţi la slujba hramului precum şi Preasfinţitului Visarion, Episcopul Tulcii, cel care a binecuvântat venirea în mijlocul Eparhiei Devei şi Hunedoarei a moaştelor Sfinţilor Epictet şi Astion şi celor care au însoţit delegaţia din partea Episcopiei Tulcii, părintelui Iov, stareţul Mănăstirii Halmyris, locul de unde au venit moaştele.

Moaştele Sfinţilor Epictet şi Astion au ajuns în Episcopia Devei şi Hunedoarei joi, 16 aprilie, cu binecuvântarea PS Visarion, Episcopul Tulcii şi prin mijlocirea PS Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, şi au fost puse spre închinare la Catedrala Episcopală cu hramul „Sfântul Nicolae şi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Deva. La acest eveniment deosebit din viaţa Episcopiei Devei şi Hunedoarei au participat numeroşi credincioşi veniţi să se închine la racla purtată în procesiune de către soborul de preoţi şi diaconi în frunte cu PS Episcop Gurie.

Hram la Rohia, Maramureş

Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Justinian al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, alături de Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar, a săvârşit Sfânta Liturghie cu ocazia serbării hramului mic, la sărbătoarea Izvorul Tămăduirii, la Mănăstirea Rohia, judeţul Maramureş. Sărbătoarea a coincis cu împlinirea a 21 de ani de la primirea arhieriei, pe 17 aprilie 1994, pentru PS Iustin Sigheteanul.

În luna martie, 1994 la propunerea PS Justinian, Sfântul Sinod a aprobat alegerea arhimandritului Iustin Hodea în postul de Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului cu titlul de Sigheteanul, iar în 17 aprilie 1994, la Mănăstirea „Sfânta Ana“ de la Rohia a avut loc hirotonia întru arhiereu săvârşită de către vrednicul de pomenire Antonie Plamadeală, Mitropolitul Ardealului, vrednicul de pomenire Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, la acea dată, şi de PS Justinian al Maramureşului şi Sătmarului.

La hramul de vineri, 17 aprilie, PS Iustin Sigheteanul a fost felicitat de obştea mănăstirii, în frunte cu arhimandritul Macarie, egumenul acesteia, care a oferit ierarhului, în numele mănăstirii, o icoană a sărbătorii Izvorul Tămăduirii.

La slujbă au participat numeroşi preoţi şi diaconi, oficialităţi judeţene şi locale, precum şi câteva mii de credincioşi. (Pr. Cristian Rus, arhid. Adrian Onica, diac. Cristian Tuturoi, Ştefan Mărculeţ, Alexandra Andereş, Oana Rusu)