Pelerinajul, mărturie a credinţei ortodoxe

Sâmbăta aceasta, în Arhiepiscopia Bucureştilor a avut loc tradiţionalul pelerinaj închinat praznicului Intrării Domnului în Ierusalim. Preoţii din protoieriile Capitalei, din cele două protoierii ale judeţului Ilfov şi mii de pelerini, alături de Preasfinţiţii Episcopi Varlaam Ploieşteanul şi Varsanufie Prahoveanul, au plecat de la Mănăstirea Radu Vodă spre Catedrala patriarhală.

Pelerinajul din ajunul praznicului Intrării Domnului în Ierusalim a început la Mănăstirea Radu Vodă cu săvârşirea Vecerniei. După slujbă, Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a oficiat slujba sfinţirii stâlpărilor, care au fost împărţiţi numeroşilor credincioşi ce au umplut curtea mănăstirii, pregătiţi pentru pelerinaj. Bătăile clopotelor sfântului lăcaş de închinăciune au anunţat plecarea pelerinilor din curtea mănăstirii. Înaintea pelerinilor, un ierodiacon de la Mănăstirea Radu Vodă anunţa în bătăi de toacă pe toţi cei din împrejurimi că trebuie să se pregătească pentru a întâmpina în oraş, în casele noastre şi în sufletele noastre pe Mântuitorul Iisus Hristos, precum s-a întâmplat odinioară în Ierusalim. În urma monahului, în mireasmă de tămâie, au fost purtate steagurile, icoana praznicului, ripidele şi Sfânta Cruce, iar preoţii din protoieriile Capitalei şi ale judeţului Ilfov, conduşi fiecare de protoiereul lor, preoţii de caritate din spitale, aziluri de bătrâni, unităţi militare, penitenciare şi cimitire, consilieri eparhiali, consilieri patriarhali, părinţii vicari, patriarhal şi administrativ eparhial, însoţiţi de Preasfinţiţii Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, au purtat în mâini ramuri de finic şi au avut veşminte luminoase, deoarece, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, "pelerinajul de Florii este o mărturie a credinţei noastre în Hristos, Cel răstignit şi înviat din morţi. Este o prevestire a Sfintelor Paşti. De aceea, preoţii sunt îmbrăcaţi ca în ziua de Înviere, în haine luminoase".

Înaintea mulţimii de pelerini a fost purtată de opt preoţi din cadrul Protoieriei II Capitală o icoană mare praznicală, însoţită de şase maici de la Mănăstirea Pasărea, care tămâiau calea pelerinilor cu căţuile lor. Pelerinii au mers cântând alături de Corul Seminarului Teologic pe bdul Mărăşti, bdul Dimitrie Cantemir, str. Bibescu Vodă, str. Şerban Vodă, unde la Catedrala mitropolitană "Sfântul Spiridon Nou" a avut loc prima oprire, iar părinţii slujitori ai catedralei i-au întâmpinat pe pelerini. Traseul a continuat pe str. Principatele Unite, str. Ienăchiţă Văcărescu, str. Sfânta Ecaterina, unde, la Paraclisul universitar "Sfânta Ecaterina", cadrele didactice de la Facultatea de Teologie i-au întâmpinat pe credincioşi. Pelerinii au continuat procesiunea pe str. Bibescu Vodă şi au urcat pe Colina Bucuriei, unde Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de soborul Catedralei patriarhale, i-a întâmpinat în faţa Reşedinţei patriarhale.

Pelerinajul are o semnificaţie profundduhovnicească

Preafericirea Sa a rostit rugăciunea de binecuvântare a icoanei Intrării Domnului în Ierusalim şi a iconiţelor de Florii. După acest moment, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a arătat că pelerinajul de Florii este un moment deosebit de sfânt şi de binecuvântat şi că are o semnificaţie deosebită din punct de vedere duhovnicesc. "Pelerinajul de Florii priveşte viaţa fiecăruia dintre noi, ca purtători ai speranţei, ai luminii şi, mai ales, ca mărturisitori ai credinţei în Înviere. Pelerinajul este o mărturie a credinţei noastre creştine ortodoxe în Învierea lui Hristos şi în învierea noastră, pentru că Domnul nostru Iisus Hristos, înviind pe prietenul Său Lazăr din morţi, a prevestit învierea Sa şi prin învierea Sa, învierea cea de obşte sau învierea universală. Acest pelerinaj de Florii mai este şi o expresie sau o mărturie a bucuriei noastre de a fi creştini. O bucurie a comuniunii în viaţa Bisericii, de aceea, el este un pelerinaj care se face purtând cu bucurie în mâinile noastre semnele biruinţei. Pelerinajul este o comemorare vizuală simbolică a Intrării Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim când a fost primit cu bucurie mai ales de către copii şi de cei care Îl iubeau pe Hristos, purtând în mâini ramuri de finic şi stâlpări de copaci", a arătat Preafericirea Sa.

Pelerini către Împărăţia lui Dumnezeu

Pelerinajul de Florii este o actualizare a pelerinajului de la Ierusalim şi are semnificaţia unei călătorii prin oraş, care simbolizează călătoria noastră pe pământ spre cetatea netrecătoare, spre Ierusalimul Ceresc.

"Sfântul Apostol Pavel ne spune că nu avem cetate stătătoare aici şi căutăm pe cea care va să fie, adică, Împărăţia cerurilor. De aceea, în mod obligatoriu, pelerinajul începe într-o biserică şi se termină într-o altă biserică, ea fiind în lumea aceasta icoana Ierusalimului Ceresc sau a Împărăţiei cerurilor. Din acest motiv, la sfârşitul slujbei de sfinţire a unei biserici ortodoxe se spune: "Luminează-te, luminează-te noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a strălucit. Această casă Tatăl a zidit-o, această casă Fiul a întărit-o, această casă Duhul Sfânt a înnoit-o, a luminat-o şi a sfinţit-o". Aceeaşi cântare, dar modificată în partea a doua, se cântă în noaptea Sfintelor Paşti. Vedem legătura între biserica sfinţită, ca icoană a Ierusalimului Ceresc pe pământ ca pe noi pământenii să ne înalţe duhovniceşte în Ierusalimul Ceresc şi Sfintele Paşti în care Ierusalimul Ceresc este pregustat ca bucurie şi lumină din bucuria şi lumina Învierii lui Hristos, iar Maica Domnului este icoana Bisericii. Când ne adresăm Maicii Domnului: "Veseleşte-te întru învierea Celui născut al tău", cerem ca veselia Maicii Domnului să devină a întregii Biserici, ea fiind icoana vie a Bisericii care poartă pe Hristos în ea, apoi pe braţul ei stâng lângă inimă, ca pe un tron, şi cu mâna dreaptă îl arată lumii pe el, iar El o binecuvintează, arătând prin aceasta că Biserica îl arată lumii pe Hristos şi că trăieşte din iubirea şi binecuvântarea lui Hristos", a evidenţiat Preafericirea Sa.

Semnificaţia duhovnicească a ramurilor de finic şi de salcie

În continuare, Patriarhul României a arătat că pelerinajul de la o biserică la cealaltă ne arată pe noi călători spre Ierusalimul Ceresc şi căutători ai luminii şi ai sfinţeniei din Împărăţia lui Dumnezeu. De asemenea, a explicat că ramura de finic simbolizează nemurirea, iar salcia, pe care noi românii o purtăm cu prilejul sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim, este simbolul curăţiei duhovniceşti dobândite prin rugăciune smerită. "Salcia plângătoare ne aduce aminte de pocăinţa din timpul postului, de multele metanii, de multele rugăciuni, de multele lacrimi ale pocăinţei şi de plecarea noastră în genunchi sub epitrahilul preotului duhovnic spre a ne mărturisi păcatele, a primi iertarea de păcate şi a ne curăţi de păcate. Ramura de finic şi ramura de salcie, potrivit tâlcuirii Sfântului Ioan Gură de Aur, reprezintă semnul biruinţei lui Hristos asupra morţii lui Lazăr şi apoi a propriei morţi prin înviere, ca şi semnul biruinţei credinciosului care a postit şi s-a rugat 40 de zile asupra morţii păcatului, prin pocăinţă, rugăciune şi iertare. Florile pe care le purtăm în mâini cu prilejul sărbătorii Floriilor, după cele 40 de zile de post care s-au terminat cu Vecernia de vineri seara, înseamnă florile credinţei, florile virtuţilor, florile bunătăţii sufleteşti şi ale luminilor nevăzute, dar reale, din sufletul omului care s-a pocăit şi curăţit de păcate prin rugăciune, post şi spovedanie. Aceste flori ale credinţei, ale rugăciunii smerite şi ale pocăinţei sincere le aducem noi Mântuitorului Iisus Hristos întru întâmpinare ca să-L primim pe El, Cel ce ne întâmpină cu bucurie în Împărăţia cerurilor, în arvună, încă începând de aici, din biserică, şi în deplinătate la învierea cea de obşte", a precizat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Pelerinajul de Florii a fost numit de Preafericirea Sa drept o comuniune în procesiune, adunare în mişcare şi Biserică în misiune. "Acest pelerinaj are un profund înţeles misionar prin faptul că prevestim Sfintele Paşti şi ne rugăm lui Dumnezeu să ne binecuvinteze pe noi şi oraşul acesta. Pelerinajul acesta ca binecuvântare pentru cetate se arată mai întâi prin faptul că se sfinţesc ramurile de salcie şi de finic, se sfinţesc icoanele şi prin ele credincioşii care le sărută", a mai spus Preafericirea sa.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a felicitat pe organizatorii pelerinajului de Florii şi a vestit credincioşilor că pelerinaje de Florii s-au organizat şi în alte eparhii ale ţării, precum Iaşi, unde pelerinajul a reînceput în anul 1990, sau Sibiu, unde a avut loc primul pelerinaj. La Bucureşti, pelerinajul de Florii a fost interzis de regimul comunist, în 1948, şi a fost reluat în anul 2008.