▲ Intenţia Comisiei Europeane, de a introduce permisul de muncă unic pentru toate statele membre UE, „spulberă iluzia acoperirii deficitului de forţă de muncă din România cu ajutorul lucrătorilor imigranţi“, a declarat secretarul general al confederaţiei sindicale CNSLR Frăţia, Valentin Mocanu ▲ În opinia liderului sindical, în condiţiile în care un muncitor imigrant dintr-o ţară din afara UE ar primi un permis de muncă în România, dar valabil în toate statele membre ale uniunii, el va urma aceeaşi cale ca şi emigranţii români - va utiliza România doar ca pe o punte şi, ulterior, va merge către o ţară unde salariile sunt mai mari ▲
Introducerea permisului de muncă unic pentru toate statele membre ale Uniunii Europene (UE) „spulberă iluzia acoperirii deficitului de forţă de muncă din România cu ajutorul lucrătorilor imigranţi“, a declarat secretarul general al confederaţiei sindicale CNSLR Frăţia, Valentin Mocanu. „Există această percepţie, mai ales în rândul organizaţiilor patronale, că deficitul de forţă de muncă determinat de emigraţia masivă a muncitorilor români în ultimii ani va putea fi acoperit prin imigraţie, mai ales cu muncitori provenind din Asia. Consider că proiectul de directivă europeană care vizează realizarea unui permis de muncă unic pentru toate statele UE spulberă această iluzie“, a spus Valentin Mocanu. Liderul sindical a explicat că, pe de o parte, va fi nevoie de un acord la nivel european cu privire la numărul total de permise de muncă pentru ţări terţe, care va fi acceptat, iar pe de altă parte, în condiţiile în care un muncitor imigrant dintr-o ţară din afara UE ar primi un permis de muncă în România, dar valabil în toate statele membre UE, el va urma acceaşi cale ca şi emigranţii români - va utiliza România doar ca pe o punte şi, ulterior, va merge către o ţară unde salariile sunt mai mari.
România nu are capacitatea să gestioneze consecinţele sociale ale imigrării în masă
Reprezentantul CNSLR Frăţia consideră că imigraţia, ca fenomen de masă, nu poate fi o soluţie aplicabilă în nici o ţară din spaţiul UE, cu atât mai puţin pentru România, din cauza lipsei structurilor capabile să rezolve consecinţele sociale pe care le-ar genera un asemenea fenomen. „Nu cred că România este pregătită să primească un număr important de persoane din state care nu sunt membre UE, pentru că nu avem structurile necesare să tratăm din punct de vedere social această problemă“, a spus Mocanu. Liderul sindical a subliniat că, pentru abordarea problemei deficitului de forţă de muncă din România, este nevoie de un dialog social serios, iar angajatorii au o responsabilitate mare ţinând cont de motivele care-i determină pe muncitorii români să emigreze. „În rândul organizaţiilor patronale observăm o idee pe care şi-o menţin chiar dacă văd că rezultatele acestei politici salariale sunt negative. Ei consideră că, în continuare, România nu-şi poate permite salarii mai mari decât cele actuale. Dacă vom continua cu această optică, vom pierde cu toţii“, a mai spus reprezentantul CNSLR Frăţia.
În 2013, deficitul de forţă de muncă va ajunge la 400 de mii de persoane
Potrivit ministrului Muncii, Paul Păcuraru, deficitul de forţă de muncă din România se situează, în prezent, la aproximativ 100 de mii de persoane. Aproape două milioane de români, din categoria populaţiei active (15-64 de ani), lucrează în străinătate, iar Comisia Naţională de Prognoză estimează că deficitul de forţă de muncă va ajunge, în 2013, la 400 de mii de persoane. În luna noiembrie 2007, Comisia Europeană a lansat proiectele a două directive în domeniul migraţiei forţei de muncă, printre care care şi directiva-cadru privind procedura unei singure cereri, în ceea ce priveşte obţinerea unui singur permis de muncă pentru cetăţenii statelor terţe (non-UE), în scopul şederii şi angajării pe teritoriul unui stat membru.
.jpg)
