Plan de măsuri pentru diminuarea poluării fonice în Capitală

▲ „Poluarea fonică a fost considerată Cenuşăreasa poluării, cei mai mulţi dintre noi nici nu o mai observă şi nici măcar nu se gândesc să o menţioneze atunci când sunt întrebaţi ce poate fi făcut pentru a îmbunătăţi mediul în care trăiesc“, a spus reprezentantul Direcţiei de Mediu din Primăria Capitalei, Sorin Năstase ▲

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a votat, vineri, proiectul de hotărâre privind planul de acţiune pentru reducerea zgomotului ambiental în Capitală. Măsurile precizate în Planul de acţiune vor trebui implementate de Primăria Bucureşti şi de ceilalţi factori implicaţi în următorii cinci ani, după care se va face o nouă raportare la Comisia Europeană privind măsurile aplicate şi rezultatele obţinute, transpuse în Hărţile de zgomot, actualizate la data respectivă.

Planul de măsuri pentru diminuarea zgomotului în Bucureşti a fost supus, în luna iulie, dezbaterilor unor specialişti în domeniul protecţiei mediului, după ce, în luna iunie, a fost lansat în dezbatere publică. Acest plan face parte din strategia Primăriei Capitalei de reducere a poluării fonice, prima de acest gen într-un oraş din România. „Poluarea fonică a fost considerată Cenuşăreasa poluării, cei mai mulţi dintre noi nici nu o mai observă şi nici măcar nu se gândesc să o menţioneze atunci când sunt întrebaţi ce poate fi făcut pentru a îmbunătăţi mediul în care trăiesc“, a spus reprezentantul Direcţiei de Mediu din Primăria Capitalei, Sorin Năstase.

Zgomotul creşte nivelul de stres

Potrivit Planului de diminuare a zgomotului ambiental, strategia se concentrează pe reducerea zgomotului printr-un mai bun management al transportului public, o mai bună planificare urbană şi un design mai bun al clădirilor. În cadrul dezbaterilor organizate pe această temă, s-a subliniat că nivelul mare de zgomot poate afecta comunicaţiile şi alte activităţi, crescând nivelul de stres. Străzile aglomerate, coridoarele feroviare şi cele aeriene sunt considerate principalele surse de poluare acustică în Bucureşti. Specialiştii au constatat că o problemă-cheie a existenţei zgomotului în Bucureşti este reprezentată şi de întreţinerea deficitară a reţelelor edilitare. „Multe dintre companiile de utilităţi trebuie să sape pentru a ajunge la conductele sau cablurile învechite, multe dintre străzile oraşului sunt crăpate şi au gropi în ele, generând, astfel, zgomot suplimentar. Materialele tradiţionale trebuie să fie înlocuite treptat cu suprafeţe mai silenţioase“, susţin specialiştii.

În centrul Capitalei ar putea fi introdusă „taxa de aglomerare“

În Planul de măsuri pentru diminuarea zgomotului ambiental se mai arată că introducerea unei „taxe de aglomerare“ în centrul Capitalei va oferi oportunitatea finanţării testării unor autobuze silenţioase, pe bază de hidrogen, sau va ajuta la dezvoltarea altor tehnologii nepoluante de reducere a zgomotului. De asemenea, ventilarea pasivă şi răcirea clădirilor pot evita zgomotul nedorit al ventilatoarelor şi al altor zgomote semiindustriale. Locurile care oferă oaze de linişte au nevoie de atenţie specială. Maximizarea suprafeţei de teren destinate parcurilor şi spaţiilor împădurite poate, acolo unde şi siguranţa publicului o permite, să minimizeze zgomotul în mediile urbane compacte, se mai arată în planul de măsuri.

Specialiştii cer aplicarea principiului „poluatorul plăteşte“

Managementul combinat al zgomotului prevede crearea unui fond destinat acestui Plan de măsuri. Astfel, strategia propune: asigurarea unor suprafeţe de rulare de calitate, a unei interdicţii aeriene pe timp de noapte deasupra oraşului, reducerea zgomotului printr-o planificare şi proiectare mai bună a locuinţelor, lucrări de mentenanţă mai bune, încurajarea utilizării vehiculelor mai silenţioase, uniformizarea volumului traficului şi „zonarea sonoră“, prin derularea unor programe, de genul „Străzi pentru oameni“, în zonele rezidenţiale şi în centrul oraşului. De asemenea, se urmăreşte dezvoltarea unui program de reducere a zgomotului prin stabilirea unui fond din care să se finanţeze proiectele de izolare a locuinţelor, îmbunătăţirea calităţii căii de rulare pentru tramvaie şi trenuri, asigurarea sprijinului pentru instalarea de bariere de zgomot fotovoltaice, pentru a ecrana drumurile şi căile ferate producătoare de zgomot, şi aplicarea principiului „poluatorul plăteşte“, pentru cei afectaţi de zgomotul aerian.