De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Podoaba comunităţii sibiene din Coveş
Localitatea Coveş, situată între Sibiu şi Agnita, face parte din vechile sate de pe Valea Hârtibaciului. Centrul comunităţii este biserica din sat, un lăcaş de cult înfrumuseţat în ultimii ani cu un generos spaţiu liturgic. În incinta bisericii se află şi un spaţiu destinat activităţilor parohiale.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Coveş a fost zidită în perioada 1847-1851, prin contribuţiile de la enoriaşi. Lăcaşul de cult a fost zugrăvit o perioadă de timp asemenea multor biserici din zona Agnitei. Zugravul Ioan Hârţoagă este cel care a oferit prima podoabă lăcaşului de cult, pereţii fiind zugrăviţi cu diverse motive bisericeşti. Prima renovare capitală a bisericii s-a realizat în anii 1980, când paroh era actualul protopop de Agnita, părintele Ioan Jurca. La acea vreme, biserica se afla într-un stadiu avansat de degradare, iar dacă nu se intervenea, exista un pericol de prăbuşire a construcţiei. "Oamenii din Coveş au avut nevoie de un preot care să-i motiveze, şi de aceea venirea părintelui Jurca a fost un moment providenţial. Sătenii au sprijinit lucrările de consolidare, fiecare după posibilităţile sale. Veneau să ajute la lucrări sau donau sume de bani. La acea vreme, starea materială a coveşenilor era mult mai bună decât în prezent. Satul se află la câţiva kilometri de oraşul Agnita şi naveta la serviciu era uşoară. Mai mult decât atât, zootehnia şi agricultura mergeau bine", ne-a explicat actualul paroh de la Coveş, părintele Axente Cosmin Coşorean. După instalarea părintelui protopop Ioan Jurca ca paroh la Coveş, a fost renovată casa parohială, după care s-au reparat acoperişul, tencuiala exterioară, s-au realizat centuri de susţinere a zidirii şi s-a făcut pictura actuală, operă a renumitului Ioan Căzilă, împreună cu fiul său. Stranele din biserică au fost făcute în zona Neamţului, la renumiţii meşteri de acolo. În urma unui pelerinaj făcut de un grup de enoriaşi de la Coveş, împreună cu părintele Ioan Jurca, s-a decis ca modelul stranelor de la biserica Mănăstirii Agapia să fie urmat şi pentru cele de la biserica din Coveş. În 1990, biserica din Coveş era una dintre cele mai frumoase lăcaşuri de cult de pe Valea Hârtibaciului. Mulţi ani nu a mai fost nevoie de alte reparaţii. După plecarea părintelui Ioan Jurca la Agnita, paroh la Coveş a fost numit părintele Mihai Naicu. În timpul păstoririi sale la Coveş, în perioada 2002-2005 a avut loc şi o extindere a incintei lăcaşului de cult. Un enoriaş a donat un teren învecinat, accesul la biserică fiind acum mult mai facil. Din 2008, comunitatea de la Coveş este păstorită de părintele Coşorean. Fiu al satului, hirotonit chiar în biserica parohială de Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, pe atunci Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, părintele paroh a coordonat ultimele lucrări de la biserica din Coveş. Acoperişul a fost schimbat din nou, ţigla a fost înlocuită, iar vechiul parchet, afectat de carii, a fost înlocuit cu o nouă pardoseală. O lucrare costisitoare a fost realizarea unei încălziri prin pardoseală. "Am constatat că încălzirea este o problemă majoră pentru toate bisericile. Iniţial, nu ne-am gândit la un sistem de încălzire prin pardoseală, însă a fost o problemă cu parchetul, îmbibat de carii. Au început să afecteze şi stranele şi atunci am făcut un tratament. Am constatat apoi că parchetul era pus pe vechea pardoseală şi tratamentul era ineficient", ne-a explicat părintele Coşorean. Una din lucrările realizate în ultimul timp a fost şi sistemul de încălzire centrală de la casa parohială. În curtea bisericii există şi o casă folosită de comunitate pentru mesele festive, pomeniri sau la diverse activităţi sociale.