La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Poliţiştii de frontieră maramureşeni au înfiinţat un muzeu ţărănesc
▲ „Ideea înfiinţării unui astfel de muzeu a venit din dorinţa de a salva multe dintre vechile obiecte de uz gospodăresc, obiecte pe care ţăranii maramureşeni le folosc rar, odată cu modernizarea muncii la câmp ▲ Este trist faptul că aceste obiecte de uz gospodăresc, vechi de 200 sau chiar 300 de ani, sunt aruncate la fier vechi de unii oameni care nu-şi dau seama cât de mult valorează. Prin muzeul nostru încercăm, practic, să mai salvăm o parte din memoria satului maramureşan“, spune comisarul şef Mircea Nicolae ▲
Lucrătorii sectorului poliţiei de frontieră din comuna Sarasău au transformat un grajd de cai într-un muzeu ţărănesc, în curtea căruia au adus o casă maramureşeană din lemn, veche de 88 de ani. Muzeul Tradiţiilor Populare, cum l-a botezat fondatorul, comisarul şef Mircea Nicolae, şeful sectorul poliţiei de frontieră din Sarasău, reuneşte aproximativ 300 de exponate, în cea mai mare parte bunuri de uz gospodăresc, adunate din gospodăriile localnicilor. „Ideea înfiinţării unui astfel de muzeu a venit din dorinţa de a salva multe dintre vechile obiecte de uz gospodăresc, obiecte pe care ţăranii maramureşeni le folosc rar, odată cu modernizarea muncii la câmp sau pe lângă casă. Este trist faptul că aceste obiecte de uz gospodăresc, vechi de 200 sau chiar 300 de ani, sunt aruncate la fier vechi de unii oameni, care nu-şi dau seama cât de mult valorează. Prin muzeul nostru încercăm, practic, să mai salvăm o parte din memoria satului maramureşan“, spune comisarul şef Mircea Nicolae. Partea inedită şi oarecum surprinzătoare pentru turişti o constituie faptul că muzeul se află chiar în incinta unui post al Poliţiei de Frontieră. Trecând peste acest aspect, cei care doresc să viziteze obiectivul turistic se bucură de fiecare dată de un ghid, bun cunoscător al exponatelor, care, susţine comisarul şef Mircea Nicolae, poate fi oricare dintre agenţii poliţiei de frontieră din Sarasău. Exponate vechi de 150 de ani Muzeul Tradiţiilor Populare are în patrimoniu covoare din lână, haine de sărbătoare şi de muncă, croite şi ţesute manual, farfurii din lut, vechi de 150 de ani, ţesături din pânză, in şi cânepă, icoane pictate pe sticlă, dar şi obiecte de uz agricol: pluguri, grape, car cu roţi din lemn, furci, greble pentru strânsul fânului, lămpaşe cu petrol, hamuri de cai şi cântare. Podeaua muzeului a fost ornată cu o sută de butuci din lemn, pentru a conferi mai multă armonie spaţiului şi a crea un sentiment de odihnă vederii vizitatorului. Afară, în curtea muzeului, tronează un fus solar, înalt de 30 de metri, ce simbolizează legătura satului maramureşan cu eternitatea. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean al Poliţie de Frontieră Maramureş, Iulia Utan, a spus că valoarea Muzeului Tradiţiilor Populare este completată de existenţa, în comuna Sarasău, a singurei biserici domneşti, construită la începutul anului 1600, din piatră şi lemn, şi considerată monument istoric.