▲ Primăria Capitalei a lansat, în prima jumătate a lunii iunie, studiul referitor la Planul de acţiune privind zgomotul urban, considerat prima strategie din acest domeniu a unui oraş din România ▲ Autorităţile au anunţat că planul de acţiune privind zgomotul urban din Capitală, care cuprinde strategiile de diminuare a poluării acustice, va fi implementat în următorii cinci ani ▲
Planul de acţiune privind zgomotul urban în Capitală, care cuprinde strategiile de diminuare a poluării acustice, va fi implementat în următorii cinci ani. Proiectul elaborat de municipalitate, care urmează să fie supus aprobării în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, a fost dezbătut, vineri, într-o şedinţă publică. La discuţiile pe tema Planului de acţiune privind zgomotul urban în Capitală au participat reprezentanţi ai municipalităţii, ai Ministerului Mediului, ai Poliţiei Rutiere, ai Ministerului Internelor şi ai Institutului Naţional de Cercetări în Construcţii. Reprezentantul Direcţiei de Mediu din Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), Sorin Nasta, a spus că harta acustică a Capitalei a fost finalizată în luna aprilie 2007, iar Planul de acţiune privind zgomotul urban a fost terminat în luna iunie 2008. „Proiectul fixează strategiile de diminuare a zgomotului, însă fiecare dintre ele trebuie verificate în parte, propunerile venite în perioada în care a fost supus dezbaterii publice fiind în concordanţă cu strategiile municipalităţii“, a precizat Sorin Nasta.
Bucureştiul, singurul oraş cu o strategie în acest domeniu, din România
Primăria Capitalei a lansat, în prima jumătate a lunii iunie, studiul referitor la Planul de acţiune privind zgomotul urban, considerat prima strategie din acest domeniu a unui oraş din România. Prin acest studiu, au fost identificate ca principale surse de poluare acustică străzile aglomerate, coridoarele feroviare şi cele aeriene, dar şi măsurile care trebuie luate pentru atenuarea şi eliminarea efectelor şi a cauzelor poluării acustice. Potrivit studiului, pentru eliminarea poluării acustice, trebuie asigurate suprafeţe de rulare de calitate pentru străzile Bucureştiului şi impuse interdicţii aeriene pe timp de noapte deasupra Capitalei, precum şi o planificare şi o proiectare mai bună a locuinţelor. Autorităţile locale au identificat ca priorităţi iniţiale şi extinderea suprafeţelor acoperite cu materiale care reduc zgomotul, pe toate drumurile unde această măsură s-ar dovedi utilă, încurajarea utilizării maşinilor silenţioase, dar şi punerea în practică a unor măsuri de reducerea a zgomotului în managementul zilnic al traficului, precum şi îmbunătăţirea calităţii căii de rulare pentru tramvaie şi trenuri, în limitele impuse de legislaţie. De asemenea, îmbunătăţirea calităţii mediului poate fi realizată prin „zonarea sonoră“ a cartierelor rezidenţiale, a centrului oraşului, cât şi prin proiecte de spaţiu public, sau prin dezvoltarea unui program de reducere a zgomotului din trafic pentru drumurile administrate de municipalitate.
Autorităţile merg pe principiul „poluatorul plăteşte“
Primăria Capitalei vizează stabilirea unui fond de „zgomot ambiental“, din care să se finanţeze proiectele de reducere a zgomotului, şi a unui „fond de conversie“, care să finanţeze proiectele de izolare a locuinţelor, dar şi o mai bună planificare urbană, prin redezvoltare, astfel încât zonele cu densitate mare de populaţie să poată crea spaţii liniştite departe de trafic. Potrivit studiului, primarul va putea stabili şi oferi un premiu pentru cei care promovează proiecte ce susţin peisaje sonore liniştite şi va urmări aplicarea principiului „poluatorul plăteşte“, în cazul zonelor afectate de zgomotul aerian. Totodată, se va urmări şi instalarea de bariere de zgomot „fotovoltaice“, pentru a ecrana drumurile şi căile ferate producătoare de zgomot. Municipalitatea doreşte ca, în urma implementării strategiei de reducere a zgomotului, să reducă impactul negativ pe care acesta îl are asupra oamenilor care muncesc, trăiesc şi vizitează Capitala.
.jpg)
