Pomenire pentru părintele Sofian Boghiu

Mormintele marilor duhovnici sunt mereu înconjurate de flori şi lumânări. Iar la vremea pomenirii lor, ucenicii din toate colţurile ţării vin pentru a aduce un omagiu şi a se ruga împreună pentru părinţii lor duhovniceşti mutaţi de la noi. Astfel s-a întâmplat şi sâmbătă, 7 septembrie, când a fost pomenit părintele Sofian Boghiu, de la a cărui trecere la Domnul s-au împlinit 11 ani.

Sâmbătă dimineaţă, biserica Mănăstirii Antim a fost plină de credincioşi care s-au rugat împreună cu slujitorii pentru veşnica fericire a duhovnicului lor. Aici, a fost săvârşită mai întâi Sfânta Liturghie, iar apoi, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârşit slujba Parastasului, înconjurat de un sobor din care au făcut parte arhim. Vicenţiu Oboroceanu, stareţul Mănăstirii Antim, arhim. Mihail Stanciu, arhim. Clement Haralam, arhim. Chiril Lovin şi alţi slujitori.

La final, Preasfinţia Sa a făcut o evocare a marelui duhovnic. „A îndrumat destinele duhovniceşti ale multor călugări care au vieţuit în această mănăstire, ale foarte multor mireni şi ale multor ierarhi care au locuit aici şi l-au luat pe părintele Sofian de povăţuitor şi model al vieţii lor duhovniceşti. Părintele Sofian, şi după 11 ani de la trecerea sa la cele veşnice, rămâne un învăţător al smereniei, al rugăciunii neîncetate, al bunătăţii creştine, al slujirii celorlalţi şi rămâne un model pentru fiecare dintre cei care l-am cunoscut. Dacă îl vom urma, am putea nădăjdui să ajungem la aceleaşi roade duhovniceşti pe care el, ca un pom bun, sădit lângă izvoarele Evangheliei, le-a rodit în viaţa sa de monah şi de slujitor al Bisericii“, a spus PS Varlaam.

Pelerinaj şi pomenire la Căldăruşani

După pomenirea de la Antim, mulţimea de credincioşi împreună cu părinţii slujitori au mers la Mănăstirea Căldăruşani, în cimitirul căreia vrednicul de pomenire arhimandrit Sofian îşi doarme somnul de veci întru nădejdea învierii. Reprezentanţii Mănăstirii Antim au pus la dispoziţia credincioşilor patru autocare şi astfel a fost posibilă deplasarea mulţimii de participanţi.

La Căldăruşani, mulţi alţi credincioşi veniseră din alte părţi pentru a participa şi ei la pomenire.

Arhim. Vicenţiu Oboroceanu, stareţul Mănăstirii Antim, înconjurat de un sobor de ieromonahi, şi ierodiaconi de la cele două mănăstiri, a săvârşit slujba Parastasului în biserica de la Căldăruşani, vorbindu-le la final pelerinilor despre imaginea vie a părintelui Sofian.

„Atunci când ruşii au ocupat Basarabia, călugării din acea zonă au fugit din faţa invaziei şi s-au retras în aceste zone, fiind primiţi cu multă căldură de către români. Părintele Sofian şi alţi călugări au fost primiţi în această mănăstire a Căldăruşanilor. De aceea, parastasul făcut în această zi este un parastas şi întru pomenirea tuturor celor care au fost împreună cu dânsul. Părinţii care l-au primit, l-au îngrijit şi închinoviat sunt împreună acum în faţa Bunului Dumnezeu şi se roagă pentru noi, cei care am dorit să participăm la pomenirea părintelui nostru Sofian.

De ce a fost atât de iubit părintele Sofian nu numai în Bucureşti, ci în toată ţara? Pentru că a avut mereu dorinţa sinceră a rugăciunii şi dorinţa primirii noastre, a celor necăjiţi cu sufletul, care aveam nevoie de un cuvânt, un sfat, de spovedania şi de slujbele pe care părintele le făcea pentru noi“, a arătat părintele arhimandrit Vicenţiu Oboroceanu.

Prin purtarea de grijă a obştii de la Antim, toţi pelerinii au primit pachete cu alimente întru pomenirea marelui duhovnic.

Părintele Sofian s-a născut pe 7 octombrie 1912 la Cuconeştii Vechi, judeţul Bălţi, şi a trecut la cele veşnice pe 14 septembrie 2002. Cunoscut nu doar ca stareţ chibzuit şi trăitor al învăţăturii lui Hristos, părintele Sofian a fost în acelaşi timp şi un deosebit pictor bisericesc, iar ca duhovnic a reuşit să fie un veritabil „zugrav de suflete“, întipărind în sufletele ucenicilor dragostea faţă de Hristos şi de Biserică. A fost membru al „Rugului Aprins şi din această cauză a suferit detenţie politică.