Pomenire și recunoștință regilor României la Catedrala Patriarhală

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhi­episcopiei Bucureștilor, a săvârșit miercuri, 10 mai, la Catedrala Patriarhală din București, slujba Parastasului pentru odihna sufletelor regilor și reginelor României: Regele Carol I şi Regina Elisabeta, Regele Ferdinand şi Regina Maria, Regele Carol al II-lea şi Regina Elena, Regele Mihai şi Regina Ana. Momentul liturgic a avut loc cu prilejul Zilei Naționale a Regalității.

În cuvântul de învățătură, ierarhul a precizat că suntem datori să arătăm recunoștință față de regii României pentru toate proiectele realizate spre binele poporului român. „Biserica, păstrătoare a adevărului revelat, bucurându-se de învățăturile Mântuitorului, își aduce aminte de cei care în diferite locuri și vremuri au arătat prin viața și lucrarea lor cinstirea cuvenită Lui, dar și respectul pentru Biserică. Astfel, dacă veți cerceta cu atenție istoria vechilor lăcașuri de cult din întreg pământul românesc, veți observa respectul pentru ctitori și binefăcători. În această cheie, înțelegem și pomenirea pe care o săvârșim astăzi, cinstindu-i pe regii României, într-o zi care a fost înainte de instaurarea regimului comunist, dar și începând cu anul 2015, când s-au reînnodat istoria și tradiția veche, o zi închinată regalității române. Cei patru regi și cele patru regine au însemnat foarte mult pentru istoria neamului românesc. (…) Istoricii, care au cercetat istoria regalității, după 1990, au constatat că România datorează foarte mult Regelui Carol I, lui Ferdinand, lui Carol al II-lea și Regelui Mihai. Primii doi afirmându-se într-o perioadă de foarte multă libertate și po­sibilități de dialog la nivel inter­național, dar și cu proiecte deosebite care au schimbat fața țării. Foarte mulți istorici remarcă realizările economice, administrative, culturale începute de Carol I, continuate apoi de Ferdinand și Carol al II-lea, iar în măsura în care s-a putut, de tânărul Rege Mihai, care a fost obligat să abdice”, a spus Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Totodată, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a subliniat legătura pe care regii României au avut-o cu Biserica. „Au avut un respect deosebit, chiar dacă cei dintâi regi nu au fost ortodocși. Venind aici, însă, au cinstit cre­dința românilor. În reședințele lor aveau capele în care se rugau permanent dimineața și seara. Din mărturiile celor care au participat la dineurile oferite de familia regală, niciodată aceste mese nu începeau și nu se încheiau fără rugăciune. Au avut atenție față de importante lăcașuri de cult din țara noastră: biserici, mănăstiri și catedrale. Așa înțe­legem cum într-o preafrumoasă și veche ctitorie a lui Neagoe Basarab apar drept ctitori și regii României, care au înnoit biserica Mănăstirii Curtea de Argeș. Nu mai vorbim de vechea Catedrală a Țării Româ­nești, aceasta în care ne aflăm, unde veneau adeseori să se roage și unde au ajutat, mai ales că una dintre cele mai importante restaurări ale acestei catedrale s-a realizat în vremea regalității prin sprijinul și deosebita râvnă a întâiului Patriarh al României, Miron Cristea. Dar câte alte biserici și mănăstiri au fost restaurate în vremea regalității. (…) În această zi de sărbătoare, Biserica ne îndeamnă pe toți să privim la lucrurile importante și frumoase ale acestei perioade. Fiecare perioadă din istoria neamului nostru are lucruri din care trebuie să învă­țăm. Și perioada regalității oferă românilor o lecție despre demnitate, luptă, proiecte deosebite care s-au împlinit în anii respectivi și despre dialogul cu marile popoare ale Europei și ale lumii cu care familia regală în toată această perioadă a avut legături strânse”, a reliefat Prea­sfinția Sa.

Întâia semnificație a zilei de 10 mai este legată de momentul sosirii la București și al încoronării ca domnitor a principelui Carol de Hohenzollern Sigmaringen, în 1866. La 10 mai 1877, Senatul României a votat proclamarea inde­pen­­denței față de Imperiul Otoman, eveniment care a reprezentat și începutul Războiului de Inde­pen­dență al României (1877-1878).

Nu în ultimul rând, în această zi, în anul 1881, a fost votată transformarea României din principat în regat, iar principele Carol I a fost încoronat rege.