Praznicul Bobotezei pe Colina Bucuriei

Creştinii ortodocşi au sărbătorit ieri, 6 ianuarie, Sfânta şi Dumnezeiasca Arătare, Epifania sau Teofania, adică Botezul Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos în apele Iordanului. În toate locaşurile de cult din ţară şi străinătate au fost săvârşite Sfânta Liturghie şi slujba Sfinţirii celei mari a apei, adică Agheasma Mare. Slujba Sfinţirii celei mari a apei ne aduce aminte de Botezul Domnului în Iordan, când s-au deschis cerurile şi S-a arătat Sfânta Treime, dar şi de botezul nostru, când am fost botezaţi în numele şi iubirea Preasfintei Treimi.

La Catedrala Patriarhală, numeroşi credincioşi bucureşteni au participat la Sfânta Liturghie şi slujba Sfinţirii celei mari a apei, care au fost săvârşite de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de soborul de slujitori al Catedralei Patriarhale.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat că pericopa evanghelică citită în cadrul slujbei ne arată adevărul mare şi mântuitor al faptului că Iisus este Fiul lui Dumnezeu Cel Veşnic, şi nu fiul lui Iosif din Nazaret, motiv pentru care şi Evanghelia acestui praznic se încheie cu mărturisirea Tatălui Ceresc: „Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit“. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mai explicat că la Iordan au avut loc două lucrări: prima lucrare a fost Botezul Domnului de către Sfântul Ioan Botezătorul, nu pentru că Mântuitorul Iisus Hristos ar fi avut nevoie de iertarea păcatelor sau de pocăinţă, ci pentru a se împlini planul de mântuire al lui Dumnezeu, iar a doua lucrare a constituit-o deschiderea cerurilor, glasul Tatălui Ceresc şi venirea Duhului Sfânt în chip de porumbel, adică Arătarea, Epifania sau Teofania Preasfintei Treimi.

Botezul Domnului în Iordan şi Arătarea Preasfintei Treimi, a arătat Patriarhul Bisericii noastre, sunt temelia botezului creştin, pe care noi îl facem în numele şi prezenţa iubitoare şi sfinţitoare a Preasfintei Treimi. „La botez, noi primim harul Preasfintei Treimi şi începutul unei alte vieţi, şi anume viaţa veşnică ca viaţă de iubire în comuniune cu Tatăl, Fiul şi cu Duhul Sfânt. Această Taină mare a Botezului este pentru Biserică cea mai mare binecuvântare, fiindcă prin botez Biserica lui Hristos se întinde în spaţiu, la toate popoarele, şi în timp, de-a lungul generaţiilor. Botezul pocăinţei era doar o pregătire pentru botezul creştin. El pregătea pe oameni spre pocăinţă, însă botezul lui Ioan nu era în numele Preasfintei Treimi şi nu oferea harul iertării păcatelor şi al înfierii. Ceea ce este foarte important de reţinut este că prin botez nu se dăruieşte doar iertarea păcatelor, ci şi înfierea omului în Dumnezeu Fiul prin lucrarea Duhului Sfânt. Când a zis: «Acesta este Fiul Meu Cel iubit întru Care am binevoit», Dumnezeu Tatăl a cuprins şi umanitatea Fiului, nu numai dumnezeirea Lui, şi prin aceasta ne-a cuprins şi pe noi, pe toţi, cei care ne botezăm în numele Preasfintei Treimi“, a precizat Preafericirea Sa.

Cerurile s-au deschis la Botezul Domnului de la Iordan, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, citându-l pe Sfântul Ioan Gură de Aur, pentru a înţelege fiecare creştin că şi la botezul său s-au deschis cerurile, că Dumnezeu îl cheamă spre patria cea de sus şi că-l înduplecă să nu aibă nimic în comun cu pământul. „Această deschidere a cerurilor la Botezul Mântuitorului se săvârşeşte şi la botezul fiecărui prunc sau al fiecărui adult. La botezul fiecărui om care devine creştin se deschid cerurile şi tainic Tatăl din ceruri spune: «Acesta este Fiul Meu Cel iubit». El adună la umanitatea lui Hristos pe toţi cei care cred în Hristos; de aceea, în Evanghelia după Ioan spune şi celor care cred în El, şi celor care L-au primit că le-a dat puterea să se facă fii ai lui Dumnezeu, născuţi prin lucrarea Duhului Sfânt. La botezul fiecărui prunc sau adult care se botează se deschid cerurile şi primeşte, pe lângă iertarea păcatului strămoşeşc, iar dacă este adult şi a păcatelor personale, harul înfierii, harul învierii sufletului din moartea păcatului ca pregătire în aşteptare cu speranţă pentru învierea trupului la învierea cea de obşte“, a spus Patriarhul României.

Praznicul Botezului Domnului este o sărbătoare a binecuvântării şi a bucuriei, fiindcă, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Dumnezeu ne iubeşte, sfinţeşte şi binecuvântează sufletele şi trupurile noastre prin gustarea din apă sfinţită, casele, grădinile şi toate activităţile umane, dar şi întreaga natură. „Când Hristos Domnul S-a născut în Betleem, steaua minunată care s-a arătat a sfinţit cerurile, astrele şi văzduhul. Prin naşterea Sa în peşteră a sfinţit pământul şi prin Botezul Său în apele Iordanului a sfinţit apele. Astfel, natura sau creaţia întreagă este chemată la sfinţire pentru că este lucrarea lui Dumnezeu spre binele oamenilor. Toată creaţia este făcută pentru om ca omul să poată trăi şi să se poată pregăti în viaţa aceasta pământească pentru viaţa cerească veşnică. (…) Este o mare bucurie să ne aducem aminte că aceia care ne-am botezat în Hristos, în Hristos ne-am şi îmbrăcat. Ce înseamnă «Câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi şi îmbrăcat»? Cum ne îmbrăcăm într-o persoană? Ne îmbrăcăm cu o haină, dar nu se obişnuieşte să se spună că mă îmbrac în cineva. Aceasta trebuie înţeleasă ca o lucrare duhovnicească, şi anume că suntem îmbrăcaţi în iubirea lui Hristos, suntem învăluiţi în harul şi lumina necreată a Preasfintei Treimi şi că noi devenim interiori lui Hristos, iar Hristos devine interior nouă. Nu mai avem pe Hristos în faţă, ci pe Hristos în noi, prin Duhul Sfânt şi noi nu mai trăim în afară de Hristos, ci în interiorul vieţii lui Hristos. Hristos preia viaţa noastră ca să o sfinţească şi ne dăruieşte viaţa Lui cea sfântă. Aceasta se realizează prin Botez, dar şi prin Sfânta Euharistie. Când ne împărtăşim cu Hristos, noi intrăm în iubirea lui Hristos, ne îmbrăcăm în iubirea, sfinţenia, bunătatea şi în lumina lui Hristos. Noi nu vedem cu ochii trupeşti, dar duhovniceşte se vede că atunci când un copil este botezat se îmbracă într-o lumină a harului Preasfintei Treimi şi devine interior iubirii Preasfintei Treimi. De aceea, în mod vizibil pentru ochii trupeşti i se dă o haină luminoasă copilului de pânză albă, care simbolizează haina luminoasă a harului nevăzut, dar real, în care se îmbracă cel nou botezat.“

Slujba Sfinţirii celei mari a apei

După săvârşirea Sfintei Liturghii, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române împreună cu  Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, înconjuraţi de soborul de slujitori, au săvârşit slujba Sfinţirii celei mari a apei din pridvorul Reşedinţei Patriarhale. La finalul sfintei slujbe, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că Agheasma Mare are o putere deosebită de binecuvântare, vindecare şi sfinţire. „Agheasma Mare, sau apa de la sărbătoarea Botezului Domnului, aşa cum ne spun ecteniile pe care le-am ascultat, are putere sfinţitoare a sufletului şi a trupului, a caselor oamenilor, a fântânilor şi a naturii înconjurătoare. De aceea, oamenii de la ţară stropesc cu această apă sfinţită nu numai locuinţele, ci şi toate casele din jur şi, de asemenea, ogorul sau grădina. Apa aceasta, cu puterea ei sfinţitoare, are şi o putere vindecătoare de boli sufleteşti şi trupeşti şi vindecătoare de patimi, aşa cum se spune în rugăciunile de la această sfântă şi mare slujbă de Sfinţire a apei, dar şi putere de izgonire a duhurilor necurate sau diavoleşti. Prin folosirea acestei ape sfinţite noi alungăm răutatea din sufletul nostru, dar şi lucrarea diavolească, plină de răutate, viclenie, de încercare de a îndepărta pe om de Dumnezeu şi de semenii lui. Această apă se ia dimineaţa pe nemâncate timp de opt zile, pentru că opt este cifra vieţii veşnice.“ 

Slujba Sfinţirii celei mari a apei ne aduce aminte nu numai de Botezul Domnului şi de botezul fiecărui creştin, a mai explicat Patriarhul Bisericii noastre, ci şi al poporului nostru român, care nu are o dată de încreştinare, precum este cazul bulgarilor sau al ruşilor. „Ne rugăm lui Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toţi cei care aţi venit azi aici şi să vă dăruiască bucuria pe care a simţit-o Hristos Domnul când a fost mărturisit de Tatăl ca Fiu iubit şi confirmat sau adeverit de Duhul Sfânt în chip de porumbel“, le-a transmis credincioşilor prezenţi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.