Praznicul Botezului Domnului la râul Iordan

Bisericile Ortodoxe care ţin calendarul iulian au sărbătorit joi, 19 ianuarie 2017, Botezul Domnului. În Patriarhia Ierusalimului, Sfinţirea cea mare a apei a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Teofil al III-lea la râul Iordan. La slujbă au participat şi numeroşi pelerini români.

La Iordan, locul istoric al Botezului Domnului, slujba Sfinţirii celei mari a apei a fost săvârşită în ajunul sărbătorii Botezului Domnului, miercuri, 5/18 ianuarie. Sfânta slujbă a fost oficiată de Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului. Au participat ierarhi, preoţi şi numeroşi pelerini din întreaga lume.

„Episcopi, preoţi şi credincioşi, veniţi din diferite părţi ale lumii la Locurile Sfinte, au participat la procesiunea spre râul Iordan, unde Preafericirea Sa, Teofil al III-lea, a săvârşit slujba de Sfinţire cea mare a apei. Au participat mai multe grupuri de pelerini români, aflaţi în aceste zile la Locurile Sfinte. A fost prezent şi Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei, al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, care însoţeşte un grup de pelerini din mitropolie. După terminarea slujbei, pelerinii români s-au îndreptat către Aşezământul Românesc de la Ierihon, aflat în apropiere, unde am săvârşit slujba de Sfinţire cea mare a apei în limba română, împreună cu toţi preoţii slujitori care însoţesc aceste grupuri de pelerini români”, a declarat pentru arhim. Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Iordan şi Ierihon.

În ziua praznicului Botezului Domnului, Preafericitul Părinte Patriarh Teofil al III-lea al Ierusalimului a slujit în Biserica Sfântului Mormânt.

Locul istoric al Botezului Domnului este aproape de Schitul Românesc de la Iordan, cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, care a fost bombardat în timpul războiului israeliano-arab, început în anul 1967. „Regiunea în care se află Schitul Românesc de la Iordan se numeşte Qasser al-Yahud, un loc unde Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, Sfântul Ioan Botezătorul, dar şi Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca s-au nevoit. Schitul Românesc de la Iordan se poate observa doar de la distanţă, deoarece, în urma războiului israeliano-arab, început în anul 1967, zona a fost închisă pe o distanţă de 5 km de la râul Iordan spre interiorul ţării de armata israeliană, fiind plantate 3.800 de mine, iar zona, declarată spaţiu de securitate militar”, a precizat arhim. Teofil Anăstăsoaie.
Împreună cu alte Biserici Ortodoxe şi comunităţi creştine care deţin acolo locaşuri de cult şi teren, Patriarhia Română a demarat o campanie de strângere de fonduri pentru achitarea costurilor de deminare a câmpului, estimate la suma de 4 milioane de dolari, către o firmă specializată. „Sunt plantate în teren mine de trei categorii: mine antipersonal, mine antitanc şi mine montate în pereţii clădirilor. Noi, Patriarhia Română, va trebui să contribuim cu suma de 500.000 de dolari”, a mai menţionat Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Iordan şi Ierihon.

Patriarhia Română a deschis prin Administrația Patriarhală la Banca Comercială Română câteva conturi speciale: în USD (RO11RNCB0082004 895030030 USD), RON (RO65 RNCB0082004895030028 RON) și EUR (RO38RNCB0082004 895030029 EUR), unde doritorii pot trimite donațiile lor pentru realizarea lucrărilor de la Iordan. Toate detaliile suplimentare pot fi oferite de Reprezentanța Patriarhiei Române în Țara Sfântă (e-mail reprezentant_jerusalem@patriarhia.ro).