De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Praznicul Floriilor pe Colina Patriarhiei
Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim a fost prăznuită cu bucurie în Duminica Floriilor la Catedrala Patriarhală din București. În mijlocul credincioșilor prezenți s-a aflat Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, care a săvârșit Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Potrivit rânduielii, veşmintele liturgice folosite au avut culoarea verde, simbolizând biruinţa vieţii asupra morţii şi revărsarea harului şi binecuvântării Duhului Sfânt.
În amintirea momentului Intrării Domnului în Ierusalim, credincioşii care au venit în această zi la Catedrala Patriarhală au primit, la „Baldachinul Sfinților” de pe Colina Bucuriei, ramuri binecuvântate de salcie și stâlpări de finic, sfințite în cadrul slujbei Utreniei, precum și pachete cu anafură și iconițe dăruite de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
La momentul rânduit din Sfânta Liturghie, Episcopul-vicar patriarhal a rostit un cuvânt de învățătură în care a tâlcuit pasajul evanghelic al praznicului (Ioan 12, 1-18) care consemnează ungerea cu mir a Mântuitorului Hristos în Betania şi intrarea Sa în Ierusalim: „La capătul celor 40 de zile ale Sfântului și Marelui Post, înainte de a începe cutremurătoarea Săptămână a Sfintelor Pătimiri ale Domnului, Biserica este luminată de marele praznic al Intrării triumfale în Ierusalim a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Sărbătoarea de astăzi a fost precedată de o minune excepțională săvârșită de Mântuitorul, anume învierea din morți a prietenului Său, Lazăr, fratele celor două surori din Betania, Maria și Marta”.
Ierarhul a explicat și semnificația întâmpinării Domnului de către mulțimea aflată în Ierusalim: „De bucurie că cetatea lor este cercetată de Cel care S-a arătat biruitor asupra morții, oamenii au rupt ramuri de finic, au luat flori în mâini și au ieșit în întâmpinarea lui Iisus, aruncând înaintea Lui hainele lor. Unii Părinți ai Bisericii au zis că aruncarea hainelor reprezintă înapoierea unei datorii. Știm că Adam și Eva, după ce au căzut în păcat, fiind lipsiți de darul Duhului Sfânt, au constatat că sunt goi. Dumnezeu le-a făcut haine de piele, după care i-a alungat din Rai. Iată că acum prin Iisus, Împăratul Împărăției cerurilor care intră în Ierusalim, oamenii Îi întorc hainele lui Dumnezeu. Mai mult, o mulțime de copii nevinovați au strigat: «Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel»”.
Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române a oferit în cadrul slujbei răspunsurile liturgice.