Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Praznicul Sfântului Ierarh Nifon în Mitropolia Olteniei

Praznicul Sfântului Ierarh Nifon în Mitropolia Olteniei

Galerie foto (6) Galerie foto (6) Știri
Un articol de: Pr. Ioniță Apostolache - 13 August 2016

Evenimente bisericeşti în cinstea Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, au fost săvârşite joi, 11 august, nu numai la Târgovişte, vechiul scaun al Mitropoliei Ţării Româneşti, ci şi la Craiova, unde au fost mutate sfintele moaşte din anul 1949, şi Râmnicu-Vâlcea, unde, alături de Buzău, Sfântul Ierarh Nifon a înfiinţat în anul 1503 un scaun episcopal.

Credincioşii craioveni au participat în număr mare la evenimentele liturgice dedicate prăznuirii Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, ale cărui moaşte se află spre închinare la Catedrala Mitropolitană din Bănie. Programul sfintelor slujbe a început de miercuri-seară, cu slujba Vecerniei, Litia şi Procesiunea cu racla în care se află moaştele sfinţilor Nifon, Serghie, Vah şi Tatiana, împrejurul catedralei chiriarhale. Soborul de slujitori s-a aflat sub protia Înaltpreasfințitului Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei. A doua zi, după slujba Utreniei, IPS Părinte Mitropolit a oficiat Sfânta Liturghie.

La finele slujbei euharistice, Părintele Mitropolit a rostit un cuvânt de învăţătură, punând în lumină pilda de viaţă duhovnicească şi faptele minunate împlinite de Sfântul Nifon, care „atrage prin puterea sa dumnezeiască pe cei care îl iubesc şi îl cinstesc cu dragoste. El şi-a închinat viaţa lui Dumnezeu de când era copil, şi cum pomii cei buni întotdeauna dau roade bune, şi Sfântul Nifon s-a sârguit din pruncie să dobândească darul rugăciunii. Postea şi se ruga şi atât de mult a fost marcat de această dragoste binecuvântată, că de îndată ce a ajuns la adolescenţă a ales să intre şi să vieţuiască în mănăstire. Acolo a insistat zi şi noapte să se apropie cât mai mult de Dumnezeu, să fie permanent în familiaritatea lui Dumnezeu, Dumnezeu să se pogoare în el şi să strălucească în toate părţile sufletului şi ale trupului său. Pentru că evlavia sa devenise cunoscută tuturor, Bunul Dumnezeu a rânduit ca el să ajungă preot, episcop, ridicându-l mai apoi la cea mai înaltă treaptă, de Patriarh al Constantinopolului. Sfântul însă nu a fost cuprins de ameţeala lumii acesteia şi nici nu a căzut pradă lumii deşarte, ci a socotit că, cu cât este ridicat mai sus pe scara ierarhică a Bisericii, trebuie să se nevoiască mai mult, ca să păstreze comoara cea de mare preţ ce i-a fost încredinţată prin Taina Sfintei Hirotonii. Aşadar, nevoinţele sale au fost atât pentru poporul cel binecredincios, pentru păstrarea credinţei şi pentru apărarea acesteia împotriva păgânilor care stăpâneau pe vremea aceea Constantinopolul”, a spus IPS Părinte Mitropolit. În cuvântul de învăţătură, Părintele Mitropolit a menţionat, de asemenea, că Sfântul Nifon „a fost adus de domnitorul Radu cel Mare în Ţara Românească pentru a reorganiza viaţa bisericească din aceste ţinuturi. În timpul său au fost întemeiate Episcopia Râmnicului şi Episcopia Buzăului. A luat demnitatea de Mitropolit al Ţării Româneşti. Sub povaţa şi îndrumările sale a crescut Sfântul Neagoe Basarab, care a devenit mai târziu domnitor al Ţării Româneşti şi tot el a adus pentru prima dată moaştele în ţara noastră. El a fost primul sfânt canonizat de Biserica noastră”. După sfânta slujbă, IPS Părinte Mitropolit Irineu i-a binecuvântat pe credincioşii prezenţi la rugăciune.

Sfântul Ierarh Nifon, ocrotitor al Arhiepiscopiei Râmnicului

Sfântul Ierarh Nifon a fost sărbătorit şi la Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ierarh Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea, întrucât, ca Mitropolit al Țării Românești, Sfântul Nifon a înființat Episcopia Râmnicului în anul 1503, fiind astfel cinstit în rândul ocrotitorilor eparhiei. Sărbătoarea închinată Sfântului Ierarh Nifon a debutat la Catedrala Arhiepiscopală în seara zilei de miercuri, cu săvârșirea slujbei Privegherii, urmată de procesiunea cu moaș­tele sfântului în jurul catedralei. După procesiune, sfintele moaște au fost reașezate în Catedrala Arhiepiscopală. În ziua sărbătoririi ocrotitorului, a fost săvârşită Sfânta Liturghie de un sobor de preoţi şi diaconi.

Fragmentul din moaştele Sfântului Ierarh Nifon a fost dăruit la începutul acestui an de Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, spre a fi așezate spre închinare în Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea.

Sfântul Nifon a fost Patriarh al Constantinopolului între anii 1486-1488 și 1496-1498, iar Mitropolit al Țării Românești între anii 1498 şi 1505. Sfântul Ierarh Nifon a păşit pentru prima dată pe pământul ţării noastre în anul 1502, în timpul domniei lui Radu cel Mare. Rolul său a fost unul decisiv în reorganizarea vieţii bisericeşti pe aceste meleaguri. Aşa se face că în anul 1503 a reuşit să înfiinţeze Episcopiile Râmnicului şi Buzăului. A fost nevoit, însă, să părăsească scaunul mitropolitan, intrând în conflict cu Radu cel Mare. S-a retras în Sfântul Munte, unde şi-a trăit ultimii ani ai vieţii în post, nevoinţe şi rugăciune. A fost chemat la cele veşnice în anul 1508. În anul 1517, moaştele sale au fost aduse în Ţara Românească de Sfântul Voievod Neagoe Basarab, care şi-a dorit ca, în acest fel, să se şteargă nedreptatea făcută de înaintaşul său. Pentru daniile făcute către Sfântul Munte, domnitorul român a primit din partea monahilor atoniţi capul şi mâna dreaptă a sfântului. După ce au rămas o bună perioadă de timp în catedrala de la Curtea de Argeş (până la data de 20 octombrie 1949), sfintele moaşte au fost strămutate, prin hotărâre de Sinod, la Craiova, în Catedrala „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, unde se găsesc în prezent.