Prăznuire duhovnicească pentru Apostolul românilor

Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, a fost sărbătorit luni, 30 noiembrie 2015, în Biserica Ortodoxă. La Catedrala Patriarhală, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepis­copiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de slujitori.

Cu o zi înainte de Ziua Națională a României, cre­din­cio­șii ortodocși români l-au cinstit pe Sfântul Apostol Andrei, cel care i-a încreștinat pe strămoșii noștri geto-daci și daco-romani din provincia Dobrogea. Prăznuirea duhovnicească a Ocrotitorului României a adunat luni, 30 noiembrie, la Catedrala Patriarhală, sute de credincioși care au participat la Sfânta Liturghie săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Epis­cop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Cântările Sfintei Liturghii și imnele de cinstire a Sfântului Apostol Andrei au fost cântate de Grupul psaltic `Tronos” al Catedralei Patriarhale.

Andrei a fost primul Apostol chemat de Domnul Hristos

După citirea Sfintei Evanghelii de la Ioan 1, 35-51, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură. Pasajul evanghelic consemnează chemarea primilor Apostoli de către Mântuitorul Iisus Hristos, precum și cuvintele profetice ale Domnului Hristos: „De acum veţi vedea cerul deschizându-se şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi pogorându-se peste Fiul Omului” (Ioan 1, 51). „Această profeție a Mântuitorului Iisus Hristos ne arată că, de fapt, credința adevărată, adică mărturisirea dumnezeirii lui Iisus Hristos, deschide cerurile. Atunci când cerurile se deschid Îl vedem cu ochii sufletești ai credinței pe Iisus, nu ca fiind un simplu învă­ță­tor din Nazaret, ci ca fiind Fiul lui Dumnezeu cel Veșnic Care s-a făcut Om din iubire pentru oameni și pentru mântuirea lor. Vederea cerurilor deschise și a îngerilor împrejurul Mântuitorului Iisus Hristos suindu-se şi pogorându-se peste El ne arată taina Bisericii. Ni se spune că îngerii urcă și apoi coboară ca să ne arate, de fapt, că îngerii urcă la ceruri luând cu ei rugăciunile adresate de Biserică lui Hristos”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Dintre toți Apostolii și ucenicii Domnului Hristos, Sfântul Apostol Andrei este cel mai legat de nea­mul nostru, pentru că el, potri­vit mandatului dumnezeiesc în­cre­dințat: „Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh” (Matei 28, 19), a vestit Evanghelia mântuirii strămoșilor noștri daco-geți și daco-romani din Dobrogea. „După Pogorârea Duhului Sfânt, Sfântul Apostol Andrei propo­vă­du­iește în Iudeea, Samaria, apoi în Asia Mică (Turcia de astăzi) și ajunge în Sciția, care avea două părți: Sciția Mică, adică Dobrogea de astăzi, și Sciția Mare, Ucraina de astăzi. După cum ne spun isto­ri­cii din primele veacuri, între care Ipolit al Romei, Origen şi Eusebiu al Cezareei, dar şi Sinaxarul Bisericii Constantinopolitane, Sfân­tul Andrei a propovăduit în Do­brogea, în Sciţia Mare şi apoi la Bizanţ, adică orașul Constanti­no­pol. Apoi, a mers în Grecia şi a pro­povăduit Evanghelia până în oraşul Patras, unde a fost martirizat. A fost răstignit pe un lemn în formă de X, semn care a primit nu­mele de «Crucea Sfântului Andrei»”, a explicat Patriarhul României.

Tradiții populare care amintesc de trecerea Apostolului prin Dobrogea

Prezența Sfântului Andrei în Dobrogea este mărturisită și de tradiții populare și de toponime care arată că lucrarea evanghelizatoare a Apostolului s-a făcut lent, dar durabil, motiv pentru care este adânc imprimată în conștiința colectivă a românilor. „Sfântul Andrei a propovăduit în Dobrogea la strămoșii noștri geto-daci și daco-romani, pentru că Dobrogea a fost romanizată îna­inte de cucerirea întregii Dacii de Imperiul Roman. Acolo se aflau comunități importante de greci în orașe la țărmul Mării Negre, ca de exemplu Tomis, Callatis, Tyras. Apostolul a propovăduit Evan­ghelia grecilor, dar și băștinașilor. În Dobrogea se păstrează cele mai multe amintiri ale prezenței și lucrării Sfântului Apostol Andrei pe teritoriul țării noastre, care au intrat în colinde, de aceea se vorbește despre schitul sau mănăstirea Sfântului Apostol Andrei, la care ar fi venit Decebal și Traian, imagine care arată că daco-romanii au devenit creștini prin această propovăduire a credinței apostolice. De asemenea, există lângă localitatea Ion Corvin o peșteră unde, potrivit tradiției, Sfântul Andrei și ucenicii săi locuiau în timp de prigoană și, de acolo, mergeau și făceau misiune în diferite părți ale zonei respective”, a arătat Preafericirea Sa.

Cinstirea Sfântului Apostol Andrei s-a intensificat în țara noastră după 1990. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a dorit să sublinieze importanța acestui Sfânt Apostol și a hotărât ca din anul 1994 el să fie înscris în calendar cu litere de culoare roșie. În 1996, la sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași, a fost adus pentru prima dată în România cinstitul Cap al Sfântului Apostol Andrei, din Mitropolia de Patras din Grecia. Sfintele moaște au poposit atunci la Iași și la Galați, unde au fost cinstite de români. În anul 2001, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat ziua de 30 noiembrie sărbătoare națională bisericească, iar în anul 2012, prin Legea nr. 147 din 23 iulie 2012, Parlamentul României a declarat această dată de pomenire a Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

La finalul Sfintei Liturghii, Patriarhul României a urat tuturor celor care poartă numele de Andrei și Andreea multă sănătate, spor în credință și fapte bune, mulți și binecuvântați ani, iar credincio­șilor prezenți le-a dăruit iconițe cu chipul Sfântului Apostol Andrei.

Procesiune cu moaștele Sfântului Apostol Andrei

Credincioșii care au participat luni la Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală au avut ocazia să cinstească și o părticică din moaștele Sfântului Apostol Andrei, păstrată într-o raclă frumoasă la Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală. În ajunul sărbătorii, duminică seara, după slujba Vecerniei unite cu Litia, racla cu moaştele Sfântului Apostol Andrei a fost adusă de la paraclisul istoric din Reşedinţa Patriarhală şi purtată în procesiune de slujitori în jurul Catedralei Patriarhale. După oficierea litaniei și a unor rugăciuni speciale, sfintele moaşte au fost aşezate în Catedrala Patriarhală spre închinare. După acest moment, a fost săvârşit în continuare Paraclisul Maicii Domnului.