Preafericitul Părinte Daniel împlineşte astăzi cinci ani de patriarhat

Astăzi, 30 septembrie 2012, Preafericitul Părinte Daniel aniversează cinci ani de la întronizarea ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (30 septembrie 2007). Cu acest prilej, de la ora 9:30, Patriarhul României oficiază Sfânta Liturghie în Catedrala patriarhală, înconjurat de ierarhii membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. După Sfânta Liturghie, de la ora 11:30, se face Te Deum, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Bisericii Ortodoxe Române, a poporului român şi a Preafericirii Sale în cei cinci ani de slujire patriarhală.

În continuare, de la ora 12:30, în Sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei, are loc un popas aniversar în timpul căruia se prezintă mesajele de felicitare ale autorităţilor de stat centrale şi locale, precum şi cele din partea altor instituţii publice.

De la ora 13:00, în Aula Magna "Teoctist Patriarhul" din Palatul Patriarhiei, se desfăşoară un moment aniversar care cuprinde prezentarea filmului documentar "Continuitate şi înnoire" realizat de TRINITAS TV şi lansarea albumului "5 ani de patriarhat ai Preafericitului Părinte Daniel al României", apărut la Editura BASILICA a Patriarhiei Române, precum şi a volumului "5 ani de slujire în Mitropolia Munteniei şi Dobrogei", apărut la Editura Cuvântul Vieţii a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei.

Participă ierarhi ai Sfântului Sinod, reprezentanţi ai autorităţilor de stat centrale şi locale, personalităţi ale vieţii publice româneşti, membri ai Permanenţelor Consiliului Naţional Bisericesc şi Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor, clerici şi mireni.

Cel de-al şaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române s-a născut la 22 iulie 1951 în satul Dobreşti, comuna Bara, judeţul Timiş, urmând şcoala primară în satul natal, iar gimnaziul în Lăpuşnic. În 1966 începe cursurile liceale în oraşul Buziaş, pe care le continuă în municipiul Lugoj, la Liceul "Coriolan Brediceanu" (1967-1970).

Urmează apoi Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1970-1974), unde obţine şi diploma de licenţă în teologie (specializarea Noul Testament), iar în perioada 1974-1976 frecventează cursurile de doctorat la Institutul Teologic Univer-sitar din Bucureşti, Secţia Sistematică, sub îndrumarea pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae; îşi continuă studiile în străinătate: doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă a Universităţii de Ştiinţe Umaniste din Strasbourg (Franţa, 1976-1978) şi doi ani la Universitatea "Albert Ludwig" din Freiburg im Breisgau, Facultatea de Teologie Romano-Catolică (Germania, 1978-1980).

În 15 iunie 1979 îşi susţine teza de doctorat la Facultatea de Teologie Protestantă din Strasbourg, intitulată Réflexion et vie chrétiennes aujourdâhui. Essai sur le rapport entre la théologie et la spiritualité şi pregătită sub îndrumarea a doi reputaţi profesori francezi, Gerard Ziegwald şi André Benoit.

O formă extinsă a acestei teze a fost pregătită sub îndrumarea mentorului său, pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, şi a fost susţinută la 31 octombrie 1980 la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, sub titlul Teologie şi spiritualitate creştină. Raportul dintre ele şi situaţia actuală.

În 1987, teologul Dan Ilie Ciobotea intră în viaţa monahală la Mănăstirea Sihăstria cu numele Daniel, avându-l ca naş de călugărie pe unul dintre cei mai mari duhovnici ai neamului nostru, arhimandritul Cleopa Ilie.

Apoi, la 15 august 1987, cu ocazia hramului Mănăstirii Putna a fost hirotonit ieromonah de către patriarhul Teoctist. La 16 octombrie 1988, cu prilejul resfinţirii Mănăstirii Sihăstria, patriarhul Teoctist i-a acordat rangul de protosinghel, iar mai târziu pe cel de arhimandrit.

După ce a fost consilier patriarhal pentru sectorul "Teologie contemporană şi dialog ecumenic" (1 septembrie 1988-1 martie 1990), paralel conferenţiind la Catedra de misiune creştină a Institutului Teologic Universitar Ortodox din Bucureşti, la 12 februarie 1990 a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, cu titlul "Lugojanul", fiind hirotonit la 4 martie 1990.

La 7 iunie 1990 a fost ales arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Odată cu instalarea sa la 1 iulie 1990, Arhiepiscopia Iaşilor a început să devină cu fiecare an de realizări încheiat cea mai "bogată eparhie", aşa cum era numită adesea, a Bisericii noastre. De la reactivarea sau înfiinţarea mai multor instituţii de învăţământ teologic până la binecuvântarea în construirea a zeci de biserici prin binecunoscutul program "Nici un sat fără biserică" sau de la hirotonirea a sute de tineri teologi trimişi apoi în parohii să facă misiune până la organizarea a zeci de colocvii şi simpozione naţionale şi internaţionale, Patriarhul nostru de azi a scris în Moldova pagini deosebite. A îndrumat tipărirea a zeci de lucrări teologice, manuale pentru învăţământul teologic universitar, cărţi de îndrumare pentru credincioşi, vieţi de sfinţi. A înfiinţat mai multe instituţii culturale şi misionare, dar s-a concentrat intens şi asupra monahismului din Moldova, înfiinţând mănăstiri şi schituri noi sau reactivând pe cele închise odată cu Decretul 410 din anul 1949, astfel încât, la un moment dat, judeţul Neamţ, aflat în jurisdicţia Arhiepiscopiei Iaşilor, era socotit judeţul cu cele mai multe biserici şi mănăstiri pe metru pătrat din lume.

Grija pentru aproapele s-a concretizat în înfiinţarea de mai multe instituţii social-caritative, printre acestea numărându-se şi Spitalul Providenţa, primul spital al Bisericii noastre. Educaţia pentru cei mici n-a fost uitată, unul dintre cele mai prolifice proiecte naţionale educative ale Bisericii Ortodoxe Române, "Hristos împărtăşit copiilor", fiind demarat din iniţiativa mitropolitului de atunci de la Iaşi.

Implicat în acţiuni liturgice şi pastorale, îndeosebi prin aducerea unor moaşte de sfinţi la Iaşi, mai ales din Grecia, Patriarhul Daniel a contribuit direct la canonizarea a 18 sfinţi moldoveni, iar prăznuirea Cuvioasei Parascheva, la 14 octombrie, a devenit o adevărată sărbătoare care la fiecare jumătate de octombrie aduce România la Iaşi.

După o bogată activitate administrativă şi gospodărească de 18 ani ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, după o lucrare pastoral-misionară de excepţie, Preafericitul Părinte Daniel a fost ales la 12 septembrie 2007 Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind întronizat la 30 septembrie 2007. Avea să înceapă o nouă misiune, realmente mai grea, cu priorităţi misionare spre care, cu mai multă insistenţă, Biserica este chemată să se îndrepte astăzi. Încă din primul an de patriarhat, la două luni de la întronizare, a pus piatra de temelie pentru Catedrala Mântuirii Neamului, visul românilor mai mare decât un secol fiind transformat în realitate (în prezent se lucrează intens la fundaţie, ajungându-se aproape de cota 0), a fost definitivat textul Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii noastre, cu tot ceea ce înseamnă, de la viaţa de parohie până la cea de patriarhie, existenţa unor reglementări clare şi eficiente pentru misiunea Bisericii.

Printre alte acţiuni menite să revigoreze viaţa bisericească din toată Patriarhia Română amintim şi iniţierea următoarelor proiecte editoriale: noua ediţie sinodală a Sfintei Scripturi şi ediţia jubiliară a Liturghierului (2008), o nouă ediţie ilustrată iconic a Sfintei Evanghelii; noua ediţie a Filocaliei române (în 12 volume); reînfiinţarea comisiei patristice Părinţi şi Scriitori Bisericeşti (2008), iniţierea redactării Enciclopediei Ortodoxiei Româneşti; iniţierea unei Istorii a monahismului ortodox român, sub egida Patriarhiei Române şi a Academiei Române ş.a. Nenumărate întâlniri internaţionale, simpozioane, colocvii sau congrese sunt organizate an de an în Patriarhia Română.

Părintele Patriarh a înţeles urgenţa misionară a Patriarhiei, respectiv grija pentru comunităţile româneşti din afară, înfiinţându-se în acest sens eparhii noi în Spania, Italia, Australia, în ţările nordice. În cei cinci ani de patriarhat, Preafericirea Sa a vizitat eparhii româneşti din diaspora, unde a pus piatra de temelie pentru noi biserici sau a sfinţit pe unele deja ridicate. Mai multe vizite canonice în eparhiile ţării noastre, dar şi frăţeşti în eparhii ale Bisericilor ortodoxe surori au fost realizate în această perioadă spre întărirea comuniunii ortodoxe.

De asemenea, pornind de la experienţa ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Preafericirea Sa a înţeles necesitatea ca, la nivel de Patriarhie, să existe o preocupare specială pentru misiunea Bisericii prin intermediul mass-media. Centrul de Presă BASILICA, cu posturile de radio şi televiziune Trinitas şi publicaţiile "Lumina", este o iniţiativă concretizată, cu efecte benefice pentru misiunea Bisericii.

Sub purtarea de grijă a Preafericirii Sale, în Arhiepiscopia Bucureştilor, pe care mai înainte de toate o păstoreşte ca Arhiepiscop, au fost înfiinţate noi parohii şi aşezăminte monahale, nenumărate programe social-filantropice au fost derulate, înfiinţate şi amenajate noi centre sociale, cămine, cabinete şi aşezăminte sociale, fiind desfăşurate campanii şi programe de informare pe diverse teme etc. Prin energia şi tenacitatea cu care a coordonat activităţile Administraţiei Patriarhale, Patriarhul Daniel a demonstrat că, prin muncă susţinută şi cinstită, efectele crizei pe care o traversează ţara noastră, şi nu numai, pot fi limitate şi chiar înfrânte.

Continuând tradiţia pe care a scris-o la Iaşi, din iniţiativa Preafericirii Sale au fost aduse din străinătate moaşte şi relicve de sfinţi, la hramul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, au fost canonizaţi mai mulţi cuvioşi şi ierarhi români etc. De asemenea, mari ierarhi ortodocşi ca Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului - Noua Romă şi Patriarh Ecumenic sau Preafericitul Teodor al II-lea, Patriarhul Alexandriei al întregii Africi, au vizitat Patriarhia Română la invitaţia Preafericirii Sale.

De-a lungul celor peste 30 de ani de activitate academică şi a celor 22 de arhierie, Patriarhul românilor ortodocşi a deţinut numeroase funcţii şi a fost onorat cu multe distincţii şi titluri, printre care cel de Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi din ţară şi străinătate. De asemenea, Preafericitul Părinte Daniel este cetăţean de onoare al mai multor oraşe din ţară.