Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Preasfinţitul Lucian, doctor în teologie

Preasfinţitul Lucian, doctor în teologie

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Daniel Alic - 20 Feb 2013

Marţi, 19 februarie, la Centrul de restaurare artă sacră al Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii Craiova a avut loc susţinerea publică a lucrării de doctorat „Relaţiile Bisericii Ortodoxe Române din Banat cu Biserica Ortodoxă Sârbă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea“, lucrare elaborată de Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului.

Comisia de doctorat, prezidată de Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei şi decanul Facultăţii de Teologie din Craiova, a avut ca membri pe pr. prof. univ. dr. Constantin Pătuleanu, îndrumătorul ştiinţific al lucrării, prof. univ. dr. Nicolae Bocşan de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, pr. prof. univ dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie din Iaşi, şi pr. prof. univ. dr. Viorel Ioniţă de la Facultatea de Teologie din Bucureşti. După cuvântul de deschidere rostit de Înalt Preasfinţitul Irineu, a urmat disertaţia Preasfinţitului Lucian, care a prezentat lucrarea într-o formă modernă şi interactivă prin vizionarea de slide-uri power-point. Preasfinţia Sa şi-a motivat alegerea temei în mod subiectiv, prin faptul că de la instalarea sa în calitate de episcop al Caransebeşului şi-a dedicat mult timp pentru studierea trecutului eparhiei pe care o păstoreşte, manifestând deopotrivă intenţia de a evidenţia trecutul întregului Banat, spaţiu în care s-a născut şi s-a format ca teolog şi păstor sufletesc. Autorul lucrării a specificat, ca motivaţie obiectivă a temei alese, că „relaţia Bisericii Ortodoxe Române din Banat cu Biserica Ortodoxă Sârbă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost bazată pe realităţi istorice ce au condiţionat, deopotrivă, atât dezvoltarea firească a românilor, cât şi a sârbilor. Cele mai susţinute relaţii s-au conturat în lupta pentru despărţirea românilor de ierarhia sârbă, începută cu mult aplomb în zorii secolului al XIX-lea, apoi, după Sinodul de la Carloviţ (1864-1865), în legăturile ce au existat între eparhiile româneşti şi sârbeşti în problema separaţiei patrimoniale din parohii. Înţelegerea acestor realităţi istorice, pe care s-au grefat relaţiile dintre cele două Biserici surori şi legăturile dintre ele, constituie fundamentul prezentei lucrări“. Preasfinţitul Părinte Lucian a adăugat că lipsa informaţiilor din lucrări editate şi studierea lacunară a arhivelor bisericeşti în problema relaţiei dintre cele două Biserici au fost o provocare ce a condus la alcătuirea unei lucrări care să evidenţieze condiţiile istorice şi canonice ce au  determinat legăturile religioase dintre români şi sârbi. Conducătorul ştiinţific al lucrării, pr. Constantin Pătuleanu, consilier patriarhal, a apreciat lucrarea pentru bogăţia de informaţii pe care le aduce în problema relaţiilor dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă Sârbă, temeinicia argumentării istorice şi multitudinea surselor citate în lucrare. Domnul prof. univ. dr. Nicolae Bocşan, membru în comisie şi recunoscut istoric al Bisericii Româneşti din Transilvania în secolul al XIX-lea, cu studii valoroase despre românii şi sârbii din Banat, a apreciat pozitiv lucrarea de doctorat întocmită de Preasfinţitul Lucian: „Teza aduce informaţii inedite din arhivele episcopale sau din arhivele naţionale, din cele protopopeşti şi parohiale despre realităţile concrete din parohii şi derularea procesului de separaţie… Partea a doua a tezei, care tratează relaţiile româno-sârbe şi procesul separaţiei începând din 1864 şi până la sentinţa din 1916 în procesul mănăstirilor, constituie secţiunea de rezistenţă a tezei, în cea mai mare parte a ei inedită, completată cu capitolele despre mănăstirile bănăţene şi despre episcopiile sârbeşti din Banat… Este o teză foarte bine documentată şi structurată, originală în cea mai mare parte a ei, întemeiată pe surse inedite din arhive şi din presa timpului, care a reuşit să reconstituie formarea şi organizarea Bisericii naţionale Ortodoxe Române din Austria şi apoi din Austro-Ungaria“. După referatele membrilor comisiei, Preasfinţitul Părinte Lucian a adus mulţumiri Înalt Preasfinţitului Părinte Irineu, profesorilor referenţi şi tuturor celor prezenţi. A urmat deliberarea comisiei de doctorat care a decis, în unanimitate şi cu calificativ maxim, acordarea titlului ştiinţific de doctor în domeniul fundamental Teologie Preasfinţitului Lucian. Conform tradiţiei învăţământului teologic, la finalul susţinerii, Preasfinţitul Lucian a depus jurământ. 
 
Tot marţi, a susţinut public lucrarea de doctorat şi Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Aceasta a fost la disciplina Dogmatică şi a avut titlul „Lucrarea harului dumnezeiesc în teologia Sf. Grigorie Palama“.