De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Prelegere despre mijloacele catehetice moderne
În perioada 17-21 martie, a fost invitat, prin intermediul Biroului de catehizare din cadrul Sectorului cultural eparhial, profesor doctor Denis Villepelet, director la Institutul Catolic din Paris, cercetător recunoscut internaţional în domeniul Cateheticii.
Opera profesorului dr. Denis Villepelet, tradusă în toate limbile de circulaţie internaţională, îşi are influenţele atât în hermeneutica patristică a primelor veacuri creştine, cât şi în filosofia franceză actuală, în mod special cea a lui Paul Ricoeur (memoria vie, aspectul de alteritate). Inspirat de vizitarea mai multor obiective turistice, printre care Biserica din Densuş, Castelul huniazilor, în ale cărui capele de rugăciune a recunoscut spiritualitatea cisterciană a Sfântului Bernard, apoi Mănăstirea Prislop, prof. Villepelet a susţinut o a doua conferinţă în sala de festivităţi a Episcopiei Caransebeşului, în data de 20 martie. Liniile de forţă care s-au degajat din discursul distinsului invitat: provocarea interiorităţii, credinţa ca o meditaţie, pedagogia iniţierii şi slujirea aproapelui ("diaconie du frère"), reprezintă tot atâtea paradigme catehetice. "Cateheza, spune profesorul Villepelet, reuneşte în formă dialogică două dinamici: dinamica kerigmatică a credinţei pascale şi dezvoltarea sa kerigmatică şi dinamica antropologică a întrupării şi dezvoltarea sa istorico-profetică", "praxis-ul catehetic este, aşadar, considerat nu ca un loc, ci ca un mijloc permanent de dezvoltare a organicităţii credinţei". Întrebările personalităţilor prezente în sală au subliniat aspectul instrumental al cateheticii care orientează spre o experienţă liturgic-euharistică, unificatoare cu Dumnezeu. În Occident, accentul istoric pe Iisus riscă să separe nestorian persoana divino-umană a Mântuitorului Hristos. Aspectul mistagogic (cu insistenţă pe dimensiunea transcendentă a arhitecturii eclesiale ortodoxe), cel triadologic (în Sfânta Liturghie la care profesorul Villepelet a asistat), precum şi cel pnevmatologic (care trebuie recuperat de către Biserica Apuseană, cum s-a exprimat emeritul profesor) pot reprezenta, în viziunea autorului conferinţei, tot atâtea puncte de sprijin pentru o elaborare catehetică. Trebuie subliniat că, în viziunea prof. Villepelet, catehetica nu reprezintă o disciplină exclusiv practică, ci tinde să devină un domeniu al teologiei fundamentale, eludând astfel separaţia "scolastică" dintre sistematic şi practic. Vizita la Caransebeş, după cum s-a exprimat el însuşi, a reprezentat o posibilitate de a descoperi valenţe catehetice noi, dimensiuni antropologice, sociale diferite, dar, cel mai important, o ancorare mistagogică profundă în Ortodoxia românească. Lucrările vor apărea şi în limba română Întâlnirea cu specialişti cateheţi români, dialogul complementar, va constitui sursa unui curs cu studenţii domniei sale la "Cato". De asemenea, trebuie subliniat faptul că profesorul Villepelet şi-a dat acordul pentru a putea fi publicate, sub egida Episcopiei Caransebeşului şi a Universităţii "Eftimie Murgu" din Reşiţa, lucrările sale cele mai cunoscute, rod al cercetării catehetice academice din Franţa: "Lâavenir de la catéchèse" (2003), "Les défis de la transmission dans un monde complexe" (2009), "Risquer la foi dans nos sociétés" (2005). Prima lucrare va apărea în toamna acestui an, cu controlul ştiinţific al unui grup de teologi ortodocşi români specialişti în catehetică. Problematica catehetică din opera profesorului Villepelet va constitui şi un mijloc de raportare a eparhiei noastre la semnificaţia Anului omagial 2011 dedicat Botezului şi Familiei creştine.