Preoţii merg în aceste zile cu Ajunul Bobotezei

În zilele premergătoare sărbătorii Botezului Domnului nostru Iisus Hristos, slujitorii sfintelor altare merg şi sfinţesc casele oamenilor prin stropire cu apă sfinţită. Tradiţia este foarte veche şi este legată de sărbătoarea Botezului Domnului, una dintre cele mai frumoase şi pline de înţelesuri duhovniceşti momente din timpul anului. Preoţii sfinţesc nu doar casele şi locuitorii lor, dar şi lucrurile pe care aceştia le folosesc. „Este o înnoire a sfinţeniei care trebuie să pătrundă în casa fiecăruia şi în sufletele credincioşilor, fiind o pregustare a sărbătorii Bobotezei pe care credincioşii se pregătesc să o întâmpine. Este şi un semn al prezenţei lui Dumnezeu şi al sfinţeniei în casele lor“, a declarat pentru Radio Trinitas pr. Nicolae Necula, profesor la Catedra de Liturgică a Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian“ din Bucureşti.

„O întâlnire a preotului cu credincioşii“

Pe lângă caracterul liturgic, Ajunul Bobotezei are şi o semnificaţie practică, fiind o vizită pastorală pe care parohul o face enoriaşilor săi. „Această vizită pastorală este foarte importantă, foarte iubită şi primită de credincioşi, fiindcă aceste vizite au deja un caracter sacramental sau sfinţitor, preotul obişnuind să meargă cu apă sfinţită, să stropească şi să binecuvinteze locuinţele, curţile şi pe cei care locuiesc în ele. Sunt vizite intrate în tradiţia creştin-ortodoxă de secole şi au frumuseţea semnificaţiei lor deosebită. Înseamnă o întâlnire a preotului cu credincioşii. Este o prezenţă a păstorului de suflete în viaţa credincioşilor, care îl doresc, care îl aşteaptă cu foarte multă dragoste pe păstorul lor în familiile şi în casele lor“, continuă pr. Necula.

Apropiere faţă de credincioşi

Nu în ultimul rând, vizita din Ajunul Bobotezei este o lucrare misionară, pe care preotul o susţine în parohia sa. „Preotul merge în calitatea lui de părinte sufletesc al parohiei să viziteze credincioşii, pentru că aceste vizite pastorale trebuie înţelese ca un act liturgic, sacramental, dar trebuie înţelese şi ca o posibilitate de cunoaştere a parohiei şi a credincioşilor şi o metodă pastorală de a-i instrui pe credincioşi în adevărurile de credinţă şi morală. În primul rând, credincioşii se simt foarte onoraţi de prezenţa preotului, se creează o adevărată legătură sufletească şi o apropiere tot mai mare între păstor şi păstoriţi, de aceea a fost recomandată şi practicată mereu de Biserică şi constituie expresia adevăratei acţiuni misionare a Bisericii“, a explicat pr. Necula.