Prima biserică a vechilor maieri din Sibiu

Printre monumentele istorice din Sibiu care ne vorbesc despre istoria românilor din vechea cetate se numără şi Biserica "Sf. Evanghelist Luca", sau Biserica vechilor maieri, cum mai este cunoscută sibienilor. De acest lăcaş de cult se leagă numele episcopilor sârbi care au reactivat viaţa bisericească din Ardeal şi care au făcut din Biserica maierilor o reşedinţă şi criptă episcopală.

Biserica "Sf. Evanghelist Luca" din Sibiu este legată de istoria comunităţii românilor din vechea cetate săsească. Construită în cartierul vechilor "maieri" (aşa cum erau numiţi românii din Sibiu, cuvânt care semnifică "argat"), biserica este rodul rugăciunii şi al jertfei credincioşilor de aici. Singurul lăcaş de cult al comunităţii vechilor maieri era o casă de rugăciune, simplă, fără turn, despre care nu se ştie, însă, unde era amplasată. După edictul de toleranţă al împăratului Iosif al II-lea al Austro-Ungariei, prin care toate comunităţile de diferite confesiuni din imperiu, mai mari de 100 de familii, au primit libertatea de a-şi construi şcoli şi biserici, au început demersurile pentru zidirea unor lăcaşuri de cult în Sibiu. S-au construit în acea vreme Biserica din Groapă, Biserica dintre Brazi, care a aparţinut comunităţii greco-catolice până în 1948, şi Biserica "Sf. Evanghelist Luca".

Criptă episcopală

Prin grija episcopului Ghedeon Nichitici, de origine sârbă, comunitatea vechilor maieri a început să-şi zidească biserica. Din 1701, Mitropolia Ardealului a încetat să existe, o perioadă, şi s-a reînfiinţat ca episcopie în 1761, odată cu numirea lui Dionisie Novacovici. "Episcopul Ghedeon Nichitici îşi avea reşedinţa la Răşinari, dar neoficial avea şi o reşedinţă la Sibiu, tocmai în cartierul vechilor maieri. Ierarhul a început să adune bani pentru zidirea bisericii. Visul nu i s-a împlinit pentru că a trecut la Domnul în 1788 şi a fost înmormântat la Răşinari. Şi-a lăsat toată averea pentru construcţia acestei biserici", ne-a explicat părintele Irimie Marga de la Biserica "Sf. Evanghelist Luca" din Sibiu.

A urmat pe scaunul episcopal un alt ierarh de origine sârbă, Gherasim Adamovici, care a continuat lucrările de zidire, iar în 1791 a sfinţit noua biserică. În 1796, episcopul Gherasim Adamovici a trecut la Domnul şi a fost înmormântat în biserică, în faţa altarului. De-a lungul timpului, biserica a devenit criptă episcopală şi reşedinţa neoficială a episcopilor din Ardeal. Hramul bisericii, mai rar întâlnit, a fost ales pentru ca, la sărbătoarea Sfântului Evanghelist Luca, toţi preoţii din Sibiu să aibă posibilitatea să participe la manifestările organizate la biserica episcopilor din Ardeal.

Alături de biserică, mitropolitul Ioan Meţian a construit în 1901 o şcoală românească, una dintre primele şcoli româneşti din Sibiu şi din Ardeal. În 1948 a fost naţionalizată, în timpul comunismului a funcţionat ca grădiniţă, iar după 1990 a fost retrocedată şi a devenit casă parohială.

Pictura originală, doar în cafas

Lăcaşul de cult este zidit într­un stil architectural simplu, dar cald şi primitor. De-a lungul vremii, biserica a fost centrul vieţii religioase şi culturale a episcopilor şi românilor din Ardeal. A suferit câteva modificări, cum ar fi înlocuirea iconostasului din lemn cu unul din ghips, lucrare efectuată în 1938. De asemenea, au fost înlocuite şi vechile icoane ale iconostasului. Lucrări de reparaţii a suferit şi cafasul, întrucât grinzile erau vechi şi nu mai prezentau siguranţă. Accesul în cafas s-a făcut prin exterior, prin turnul bisericii.

"Pictura originală se păstrează doar pe partea de vest a cafasului, unde se păstrează şi pisania originală. Pictura actuală s­a realizat în mai multe etape. În 1923 a fost pictat iconostasul de zid, apoi, în 1938, pictorul Ioan Stanciu a continuat opera, iar pictura actuală a fost realizată în 1970 de pictorul sibian Nicolae Stoica. Icoanele de pe iconostas au fost pictate de Ioan Căzin din Sibiu", ne-a mai spus părintele Marga.

Un paraclis universitar

În 2008, Secretariatul de Stat pentru Culte a oferit o sumă considerabilă pentru reabilitarea lăcaşului de cult. Cu sprijinul credincioşilor, s-au făcut izolaţia termică, drenajul şi tencuiala exterioară, iar acoperişul a fost refăcut. Clopotele din turn au fost electrificate. "Urmează să amenajăm şi curtea, astfel încât să redevină o bijuterie", ne-a mărturisit părintele Marga.

Programul liturgic cuprinde slujbe zilnice. Se oficiază Utrenia dimineaţa şi Vecernia seara, iar miercurea, vinerea, duminica şi la sărbători se oficiază Sfânta Liturghie. În posturi, Sfânta Liturghie este oficiată în fiecare zi.

Studenţii Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Andrei Şaguna" din Sibiu frecventează slujbele religioase şi dau răspunsurile la strană în anumite zile, când acestea nu sunt date de credincioşii din biserică. "Este o îmbinare fericită. Îmi doresc să fie un adevărat paraclis universitar. Unii dintre studenţi predică şi au, astfel, contact cu experienţa pastorală încă din timpul studenţiei", a continuat părintele Marga.

Veşmântul Sfintei Parascheva

Cu toate că de biserica vechilor maieri erau legate iniţial cinci parohii, iar cu timpul s-au construit alte trei biserici în zonă, credincioşii parohiilor Inferior I şi Inferior V care au rămas la biserica sibiană sunt legaţi de lăcaşul de cult şi frecventează în număr mare slujbele religioase. "Iniţial, aici erau case. Oamenii deţineau domenii şi desfăşurau activităţi agricole. Acum parohiile s-au extins, au apărut blocurile şi avem oameni de toate categoriile sociale. Biserica este arhiplină duminica şi ne bucurăm să vedem că şi celelalte trei biserici noi sunt la fel de pline", ne-a spus părintele Marga.

Hramul bisericii, sărbătorit pe 18 octombrie, este precedat de sărbătoarea Sfintei Parascheva. Un veşmânt care a fost folosit pentru împodobirea moaştelor Sfintei Parascheva aflate în Catedrala mitropolitană din Iaşi a fost adus aici în 2009. "Credincioşii vin şi se închină în număr mare, hramul nostru este precedat de această sărbătoare", ne-a explicat părintele Irimie Marga.