Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Prima Denie a Postului Mare la Catedrala Patriarhală

Prima Denie a Postului Mare la Catedrala Patriarhală

Galerie foto (33) Galerie foto (33) Știri
Un articol de: Diac. Vasile Robert Nechifor - 06 Aprilie 2022

După rânduiala îndătinată, în seara zilei de miercuri din a cincea săptămână a Sfântului și Marelui Post, în bisericile ortodoxe a fost săvârșită prima Utrenie specială numită „denie”, în cadrul căreia a fost citit în întregime Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul. La Catedrala Patriarhală din București, slujba a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

La ceasul rugăciunii de seară, miercuri, 6 aprilie, în bisericile ortodoxe a fost săvârșită prima Utrenie cu rânduială specială numită „denie”, care este o slujbă specifică Sfântului și Marelui Post, ce se săvârșește doar în această perioadă de pregătire pentru Sfintele Paști. În cadrul acestei slujbe, după rostirea Psalmului 50, rugăciune de pocăință prin excelență, a fost citit Canonul cel Mare, alcătuire a Sfântului Ierarh Andrei Criteanul. Totodată, în cadrul acestei Utrenii cu rânduială specială, înainte de Psalmul 50 și după Cântarea a 3-a a Canonului, a fost citită, în două stări, „Viața Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca”, alcătuire a Sfântului Sofronie, Patriarhul Ierusalimului.

La Catedrala Patriarhală, Denia Canonului Mare a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. În cadrul sfintei slujbe, ierarhul a citit opt din cele nouă cântări ale Canonului de pocăință al Sfântului Andrei Criteanul, ultima cântare fiind lecturată de părintele protosinghel Corneliu Andrașco, slujitor al Catedralei Patriarhale.

La finalul Deniei, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a rostit un cuvânt de învățătură în care a arătat faptul că acest imn de pocăință alcătuit de Sfântul Andrei Criteanul este un îndemn la smerenie, prin exemplele pe care le înfățișează: „Cuvintele Canonului  Mare, cea mai elaborată cântare de umilință din tezaurul de cult al Bisericii Ortodoxe, este, în primul rând, o pildă de smerenie și de mărturisire pentru autorul acestui canon. De aceea, întotdeauna această alcătuire ne îndeamnă spre pocăință. Dacă îl parcurgem cu atenție, constatăm că autorul lui a fost un om al rugăciunii și al Scripturii. A adunat în scrierea acestui canon exemplele de pocăință pe care le-a pus pildă tuturor”.      

Totodată, Preasfinția Sa a enumerat o serie de teme care sunt cuprinse în strofele acestui imn de pocăință. „Acest canon cuprinde câteva teme deosebite pe care va trebui să le avem în vedere în aceste ultime zile ale Sfântului și Marelui Post al Paștilor, dar și în întreaga noastră viață. Cel dintâi cuvânt este legat de smerenie. Sfântul Andrei Criteanul s-a așezat în locul tuturor păcătoșilor, a recunoscut, deși, cu siguranță, nu este așa, că el este cel mai mare dintre păcătoși: «N-a fost în viață păcat, nici fărădelege, nici răutate, pe care să n-o fi săvârșit eu, nevrednicul. Cu mintea, cu cuvântul, voința, gândul, cu fapta păcătuind ca nimeni altul, niciodată». Un alt subiect desprins din acest canon este cel al mărturisirii. În Cântarea a 7-a, Sfântul Andrei Criteanul ne spune: «Cele ascunse ale inimii mele, le-am mărturisit Ție, Drepte Judecătorule. Vezi smerenia mea, vezi și necazul meu!» O temă deosebit de importantă, la care reflectăm prea puțin, este aceea a lacrimilor. Lacrimile pe care ni le recomandă autorul acestui canon de pocăință nu sunt doar lacrimile lui, pe care le aduce înaintea Domnului, ci sunt și lacrimile celor de demult. De aceea, Sfântul Andrei Criteanul ne îndeamnă să aducem și noi lacrimi de pocăință asemenea lui Petru, femeii păcătoase și tuturor celor care au plâns și au fost iertați de Mântuitorul. O altă temă este cea a faptelor bune, pe care ne-o recomandă autorul. Este adusă în discuție fapta bună a unei femei sunamitence, despre care ni se spune că a primit pe cel drept în casa ei, în continuare spunându-se: «Tu, suflete, nu ai primit nici pe sărac, nici pe văduvă, nici pe orfan. De aceea vei rămâne afară de Împărăție!» Este o trimitere directă la importanța faptei bune într-o astfel de perioadă. De asemenea, el ne îndeamnă să iubim cuvintele Sfintei Scripturi. Ne spune, între altele, «Pildele Scripturii ți le-a dus ție, suflete, ca să te ducă spre umilință. Râvnește drepților și de cei păcătoși te leapădă!» Un alt subiect deosebit de important este acela al sfârșitului. Sfântul Andrei Criteanul avea o vârstă venerabilă când a alcătuit acest canon, gândindu-se la vremea sfârșitului și a întâlnirii cu Dreptul Judecător. De aceea spune: «Se apropie, suflete, sfârșitul. Se apropie și nu te îngrijești. Vremea se scurtează, lângă uși este Judecătorul. Ca un vis, ca o floare trece viața noastră. Pentru ce, în deșert, ne tulburăm?»”

Răspunsurile la strană au fost date de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, conduși de arhidiaconul Mihail Bucă, precum și de slujitori ai sfântului lăcaș de pe Colina Bucuriei.

Cea de-a doua denie din cursul acestui Post este săvârșită în seara aceasta, în cadrul acestei slujbe fiind rostit Acatistul Bunei Vestiri, motiv pentru care rânduiala este cunoscută și ca „Denia Acatistului Bunei Vestiri”.