Prima instituţie publică din România sub ocrotirea Sfântului Andrei

Data de 1 septembrie 1893 reprezintă un eveniment trist pentru viaţa Seminarului Teologic din Galaţi. Cu doar câteva luni înainte, la 29 mai/10 iunie, era adoptată, la propunerea lui Take Ionescu, ministrul cultelor şi instrucţiunii publice, Legea clerului mirean şi a seminariilor.

Chiar dacă unele articole ale acestei legi au fost alcătuite pentru a veni în ajutorul preoţimii, o parte a acestora aducea o mare tristeţe în rândul clerului prin reorganizarea învăţământului seminarial. Astfel, seminariile Central şi "Nifon" din Bucureşti şi Seminarul "Veniamin Costachi" din Iaşi se transformau în seminarii superioare cu opt ani de studii, ai căror absolvenţi puteau fi hirotoniţi preoţi, iar seminariile din Roman, Râmnicu Vâlcea şi Curtea de Argeş deveneau seminarii inferioare, ai căror absolvenţi puteau deveni preoţi doar prin continuarea studiilor la celelalte trei seminarii. În acest context, Seminarul Teologic din Galaţi îşi încetează activitatea, în ciuda protestelor multor oameni de cultură ai timpului de la Dunărea de Jos.

Demersurile episcopului Pimen Georgescu

Persoana providenţială care va face nenumărate demersuri pentru reînfiinţarea lui va fi episcopul Pimen Georgescu al Dunării de Jos, viitorul mitropolit al Moldovei şi Sucevei.

În urma acestor demersuri, la data de 1 octombrie 1908, Seminarul Teologic din Galaţi îşi reia activitatea, după o întrerupere de 15 ani, fiind numit director arhimandritul Nicodim Munteanu, cel care va deveni mai târziu cel de-al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Cu această ocazie, episcopul Pimen adresează regelui Carol I o respectuoasă scrisoare: "Cu cuvenita slujbă religioasă, s-au deschis astăzi (1 octombrie 1908) cursurile noului Seminar clerical din Galaţi, în care avem nădejdea şi necontenit vom supraveghea a să pregăti cât mai bine şi cât mai vrednici candidaţi de preoţie a căror chemare este atât de însemnată pentru luminarea şi conducerea poporului pe căile bune, mai ales aici, la Dunărea de Jos şi Marea Neagră. Cu această ocaziune, am înălţat rugăciuni cătră Dumnezeu pentru sănătatea Majestăţii Voastre, şi s-au făcut urări de bine pentru scumpa Familie Domnitoare a României".

Tot începând cu această dată, episcopul Pimen rânduia ca ocrotitor spiritual al şcolii pe Sfântul Apostol Andrei, seminarul din Galaţi fiind prima instituţie publică din România aşezată sub patronajul spiritual al acestui sfânt. În acest sens adresa lui Spiru Haret, ministrul cultelor şi instrucţiunii publice, o scrisoare în care justifica alegerea ca ocrotitor spiritual pe Sfântul Apostol Andrei: "Cu începutul acestui an 1908-1909, în urma stăruinţei noastre şi prin chibzuinţa Domniei Voastre aţi binevoit a se înfiinţa un seminariu clerical la Galaţi. Acest seminariu are o menire socială bine determinată, şi prin ocrotirea reală a legilor şi regulamentelor şcolare, el poate şi trebuie să atingă cu succes scopul pentru care s-a înfiinţat. Însă, un seminariu clerical, prin excelenţă are şi menirea de a da o educaţie sufletească proprie viitorilor noştri candidaţi la preoţie; prin urmare, acest seminariu are nevoie şi de ocrotire spirituală, care să-i fie călăuză: de viaţă şi de muncă. Obiceiul ca mai în toate părţile aşa aşezăminte de educaţie şi cultură preoţească să fie puse sub ocrotirea unui sfânt, care, prin viaţa, activitatea şi alte împrejurări, să aibă oarecare legătură cu poporul şi noima şcolei, Ne-a determinat ca şi noi să luăm ca patron al seminarului clerical din Galaţi, un sfânt, a cărui viaţă, activitate, precum şi locul unde el a desfăşurat munca sa, să aibă o legătură cât mai apropiată cu neamul nostru şi cu noima şcolei noastre. Tradiţia şi istoria ne spun că în laturile dela Gurile Dunărei şi Marea Neagră, deci: în cuprinsul Eparhiei Dunărei de Jos - mai ales în Dobrogea, cele dintâiu seminţe ale creştinismului au fost aruncate de Sf. Apostol Andrei; şi că cele mai vechi urme despre o organizaţie bisericească, cu o episcopie şi mai târziu o metropolie în părţile acestea, au fost în vechiul Tomis de atunci, adică: oraşul Constanţa de azi, cum şi în alte părţi ale Dobrogei, unde se vor duce mulţi elevi ai Seminarului din Galaţi, ca preoţi ai poporului nostru dobrogean. N-am găsit, Domnule Ministru, în viaţa altui sfânt o mai frumoasă legătură a ideei de creştinătate apostolică, cu cea de adâncă naţionalitate, care trebuie să se întrupeze neîncetat în năzuinţa acestui seminariu, ca în viaţa şi în activitatea Sf. Apostol Andrei; căci Creştinismul şi Naţionalitatea dorim din tot sufletul nostru ca să fie principiile fundamentale şi călăuza de apostolat a viitorilor noştri preoţi, formaţi şi educaţi în seminariul clerical din Galaţi. Având siguranţa că această părere a noastră o împărtăşiţi pe deplin şi D-voastră, vă rugăm să binevoiţi a dispune să se facă cuvenitele lucrări, ca prin decret regal, să se hotărască, ca seminariul clerical din Galaţi să aibă de patron al său pe Sf. Apostol Andrei, a cărui pomenire Biserica o face la 30 Noembrie în fiecare an. Prin urmare seminariul clerical din Galaţi, înfiinţat anul acesta, se va numi Seminarul Sfântului Apostol Andrei din Galaţi. Binevoiţi, Vă rugăm Domnule Ministru, a primi asigurarea deosebitei şi înaltei consideraţiuni ce personal Vă păstrăm şi arhiereasca noastră binecuvântare..."

Iniţiativa episcopului Pimen era recunoscută de stat, prin Decretul din 24 noiembrie 1908, semnat de regele Carol I şi de ministrul Spiru Haret: "Carol I, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României. La toţi de faţă şi viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului nostru secretar de stat la Departamentul Cultelor şi Instrucţiunii Publice sub no. 34. 086 din 21 Noembrie 1908. Văzând mijlocirea P.S. Episcop al Dunărei de Jos No. 2524 din 22 Octombrie 1908. Am decretat şi decretăm: Art. I. Noul seminariu înfiinţat în Urbea Galaţi va purta numele de Seminarul Sf. Apostol Andrei. Art. II. Ministrul nostru secretar de stat la Departamentul Cultelor şi Instrucţiunii Publice este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a prezentului decret. Dat în Bucureşti la 24 Noembrie 1908".

Primul hram al seminarului din Galaţi

Astfel, la 30 noiembrie 1908, avea loc prima sărbătorire a patronului spiritual al Seminarului Teologic din Galaţi. Preotul cărturar dr. Ioan C. Beldie, fost director al acestuia (în perioada 1923-1925), într-un anuar al seminarului editat în 1925, preia de la un martor ocular prezentarea primei sărbătoriri a Sfântului Apostol Andrei: "La ora 10 dimineaţa, P.S. Episcop înconjurat de fruntaşii preoţimei din Galaţi, în Catedrala episcopală a săvârşit cu mare solemnitate slujba Sfintei Liturghii. Răspunsurile au fost date parte de corul episcopiei, parte de elevii seminarului şi catedrala era plină de lume aleasă, între care a asistat Dl. Prefect al Judeţului, Dl. Prim ajutor de primar, Dnii. Directori ai şcoalelor secondare din Galaţi, cu mai mulţi profesori etc".

La sfârşitul Sf. Liturghii, P.S. Episcop a ţinut o interesantă cuvântare, în care a arătat că vechimea creştinismului la Români este aşa de adâncă, încât se duce până la timpul Sf. Apostol Andrei, care a aruncat cele dintâi seminţe ale învăţăturei creştine la gurile Dunării şi ţărmurile Mării Negre, deci în Dobrogea noastră de astăzi. Aici au fost cele dintâi centre de viaţă creştină cu o organizaţie bisericească de episcopi şi mitropoliţi, şi de aceia s-a găsit de cuviinţă ca noul seminar clerical ce s-a înfiinţat la Galaţi să fie pus sub oblăduirea acestui Sf. Apostol al neamului nostru românesc.

După slujba de la catedrală, a avut loc o serbare şcolară dată de elevi în localul seminarului, care s-a terminat cu o gustare la care au luat parte peste 30 de persoane.

Cel care îi va urma arhimandritului Nicodim Munteanu în scaunul de director al seminarului va fi arhimandritul Visarion Puiu, viitorul mitropolit al Bucovinei, care va continua munca predecesorului său de a readuce în prim-planul învăţământului teologic seminarul de la Dunărea de Jos. Toată truda acestora, cât şi a urmaşilor lor la conducerea seminarului va fi ştearsă abuziv de pe fila Ortodoxiei de la Dunărea de Jos de către autorităţile ateo-comuniste, în anul 1948.

Imediat după evenimentele din decembrie 1989, când absenţa seminarului gălăţean însuma 42 de ani, tânărul şi energicul Arhiereu-vicar al Episcopiei Dunării de Jos, PS dr. Casian Crăciun, va face demersurile necesare pentru reînfiinţarea acestuia şi reaşezarea lui sub "omoforul" ocrotitorului spiritual rânduit la începutul secolului trecut de episcopul Pimen al Dunării de Jos.