Primele sesiuni ale simpozionului dedicat persoanelor vârstnice

Simpozionul Internațional de Teologie „Pastorația persoanelor vârst­nice - realitate și responsabilitate” continuă azi cu sesiunea de comunicări intitulată „Forme ale cinstirii persoanelor vârstnice în Sfânta Scriptură”. Aceasta a fost moderată de părintele prof. dr. Ștefan Buchiu, vicar eparhial onorific, și s-a desfășurat în Sala „Conventus” a Palatului Patriarhiei. În aceeași încăpere au avut loc și sesiunile următoare, cu tema „Repere privind pastorația persoanelor vârstnice în Tradiția Bisericii”, care au fost moderate de părintele prof. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal, și de părintele prof. dr. Constantin Preda, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din București.

La sesiunea a doua de comunicări au luat parte ierarhi, preoți profesori, monahi, studenți și alți invitați. Cu toții au manifestat un interes viu față de subiectele abordate de cei trei vorbitori.

După o scurtă introducere făcută de părintele prof. dr. Ștefan Buchiu, prima comunicare, intitulată „Ocrotirea celor vârstnici - o mărturie a slujirii filantropice antiohiene”, a fost susținută de Prea­sfințitul Părinte Qais Sadiq, Episcop de Erzurum din Patriarhia Antiohiei. În prelegerea sa, ierarhul a evidențiat activitatea filantropică intensă, desfășurată, deseori cu dificultate, în comuni­tățile bise­ricești din Patriarhia Antiohiei în ultimul secol și jumătate. Cu acest prilej, Prea­sfinția Sa a prezentat particula­ritățile asociațiilor și societăților filantropice care au luat ființă în această perioadă și a remarcat diferențele existente între activi­tățile de binefacere derulate în Liban și cele desfășurate în Siria.

În continuare a luat cuvântul părintele prof. dr. Constantin Preda, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, care a susținut referatul intitulat „Bătrânețea potrivit Dumnezeieștilor Scripturi”. Părintele profesor a oferit, în prezentarea sa, câteva reflecții inspirate din cărțile  Vechiului Testament pe baza subiectului bătrâ­neții: „Moștenirea religioasă și culturală pe care am primit-o se bazează pe marele codex al uma­nității pe care îl numim Biblia. Scrierile sfinte ale poporului Israel, iar mai târziu cele creștine, nu ne-au transmis, cum întâlnim de obicei în Antichitatea clasică, o învățătură sistematică sau un tratat pe tema bătrâneții, ci anumite mărturii foarte relevante care ne arată în ce constă arta de a trăi. Aceasta depinde de alegerile pe care le facem în tinerețe și de convingerile și credința noastră. (...) Asemenea tuturor vechilor culturi orientale, și în Israel bătrânul era o figură cu autoritate. Era memoria trecutului, înțelepciunea pe care o putea transmite noilor gene­rații și mărturia vie a credinței părinților. Înainte de a se putea gândi la Dumnezeul său, un evreu se gândește și Îl măr­turisește pe Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac și al lui Iacov, Dumnezeul părinților săi, Care fusese înaintea celorlalți, Care le descoperise numele și cu­noașterea Sa. Asocierea dintre demnitatea de bătrân și statutul de conducător are o atestare foarte timpurie în Israel (Ieșirea 3, 16). Prima mențiune semnificativă a bătrânilor apare în Cartea Numerii, în capitolul al 11-lea, unde Dumnezeu îi po­runcește lui Moise să adune 70 de bărbați cunoscuți în popor ca bătrâni și ca magistrați, care să trăiască expe­riența prezenței dumnezeiești, să primească din ­Duhul revărsat peste Moise și să împartă sarcina conducerii poporului împreună cu el”.

Această sesiune de comunicări s-a încheiat cu prelegerea „Ghidul bătrânului fericit - studiu inspirat din textul Sfintei Scripturi” a monahiei Dositeea Savin, coordonatoare a Căminului de bătrâni din cadrul Mănăstirii Christiana din Bucu­rești. Aceasta și-a structurat comunicarea pe două planuri comparative, ilustrând diferențele existente între modul de viață și gândirea bătrânilor din prezent comparativ cu ale celor de odinioară și folosindu-se, totodată, de exemple concrete din viața vârst­nicilor îngrijiți la căminul amintit: „Paralelismul acesta este necesar pentru a se putea observa cum au influențat percepția stării de fericire sau nefericire transformările survenite în dezvoltarea și gândirea omului de-a lungul timpului. (...) În societatea veche exista o preocupare față de spirit și de eshatologie, filosofia și teologia oferind răspunsuri la marile întrebări existențiale. Exista o transcendere a timpului în viitor. Stilul de viață dominant atunci era cel al bătrânului înțelept. În societatea modernă, preocuparea a fost centrată pe trup și pe suflet, punându-se accentul pe ceea ce rămâne pe acest pământ, adică pe trecut. De aceea, întâlnim acum opere de artă de durată, literatură de mare valoare și nu numai. Stilul de viață dominant era cel matur, al adultului creator. În societatea postmodernă actuală, se pune accentul pe prezent. Omul trăiește clipa. Întâlnim acum o preocupare doar față de trup, ceea ce generează frică, până la angoasă, de trecere a timpului. (...) Victimă a autosu­fi­cienței, omul postmodern crede doar în raiul pământesc, iar stilul său de viață dominant este cel adolescentin, tineresc”.

La următoarele două sesiuni, intitulate „Repere privind pastora­ția persoanelor vârstnice în Tra­diția Bisericii”, au susținut prelegeri următorii invitați: pr. Petru Moga („Bătrânul, despre bătrâ­nețea lui, aici și acum”); pr. Nicolae Tănase („Bătrânii străzii... Copiii noștri”); conf. dr. Daniel Lemeni („Rolul și funcția bătrânului (gheron) în monahismul timpuriu”); monahia Mateea Mariș („Chipul persoanei vârstnice pe scara înduhovnicirii în monahism”); pr. prof. dr. Nicolae Răzvan Stan („Urmând bătrânilor - incursiune în spiritualitatea Patericului”); prof. dr. Albert E. Alejo („Îngrijitori filipinezi catolici vârstnici care îngrijesc vârst­nici în Roma”); Răzvan Mihai Clipici („Grija manifestată de Patriarhul Justinian Marina față de bătrânii sihaștri români din Sfântul Munte Athos - cores­pondență și însemnări inedite”).

Mâine, 11 octombrie, vor avea loc la Palatul Patriarhiei ultimele trei sesiuni de comunicări, intitulate „Persoanele vârstnice în parohii și în mănăstiri azi” și „Realități și provocări actuale privind situația persoanelor vârstnice în societatea actuală”.