Simpozion internațional de teologie la București

La Palatul Patriarhiei a debutat marți, 10 octombrie 2023, Simpozionul Internațional de Teologie „Pastorația persoanelor vârstnice - realitate și responsabilitate”. La sesiunea festivă de deschidere a lucrărilor au fost prezenți Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a rostit cuvântul intitulat „Misiunea Bisericii pentru persoanele vârstnice - slujire jertfelnică a semenilor”, oficialități de stat, reprezentanți ai Academiei Române și ai Universității din București, care au transmis mesaje din partea instituțiilor de care aparțin. Ziua a continuat cu primele sesiuni de comunicări științifice. Lucrările se vor încheia miercuri seară, 11 octombrie. 

Simpozionul internațional de teologie, care reunește în aceste zile la București academicieni, profesori universitari și specialiști în domeniul medical, este organizat de Sectorul teologic-educațional al Administrației Patriarhale, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” și cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte. 

În deschiderea sesiunii festive, moderată de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat „Misiunea Bisericii pentru persoanele vârstnice - slujire jertfelnică a semenilor”.

În continuare, prof. dr. Gigel Paraschiv, secretar de stat la Ministerul Educației, a transmis mesajul ministrului educației, lect. dr. Ligia Deca: „Contextul pe care îl propuneți în cadrul simpozionului conturează o perspectivă spirituală asupra modului în care societatea, prin instituțiile și organizațiile active, răspunde problematicii persoanelor vârstnice. Modul în care societatea integrează această temă în politicile sale și răspunde prin acțiuni sistematice nevoilor acestor categorii de persoane reflectă atât preocuparea și interesul pentru a răspunde structurat acestei problematici, dar și capacitatea organizațională ce permite un răspuns mai adecvat, prompt și relevant, sau mai slab. În cadrul Bisericii Ortodoxe Române sunt evidente, deja de un număr semnificativ de ani, preocuparea și eforturile de implicare în sprijinirea persoanelor vârstnice exprimând astfel o formă de respect și apreciere pentru contribuția adusă de aceste persoane în perioada de viață activă”.

„Parteneri de nădejde în orice inițiativă benefică vârstnicilor”

A urmat un mesaj din partea Academiei Române, citit de acad. Nicolae-Victor Zamfir, vicepreședinte al acestui for de cultură și știință, în care a fost evidențiat rolul dimensiunii spirituale în îngrijirea bolnavilor. „Îngrijirea pastorală a persoanelor în vârstă este crucială în demersul îndreptat pentru oferirea de sprijin, compasiune și îndrumare spirituală persoanelor vârstnice din societate. O astfel de responsabilitate dedicată asigurării bunăstării și demnității populației în vârstă revine deopotrivă organizațiilor religioase și laice, dar, nu în ultimul rând, indivizilor înșiși. Fiecare dintre noi avem datoria morală de a contribui la realizarea acestor obiective sociale importante. România, ca multe alte țări, se confruntă cu o populație îmbătrânită, din cauza speranței de viață crescută. 

Această schimbare demografică înseamnă că tocmai persoanele în vârstă au nevoie de îngrijire și sprijin în confruntarea cu provocările fizice și emoționale. În timp ce în centrul procesului de îmbătrânire se află degradarea sănătății fizice asociată cu frustrări și deznădejde, în societatea actuală a devenit acută confruntarea vârstnicilor cu izolarea socială și uitarea de către semeni, iar aceasta vine, la rândul ei, cu depresie și degradare de ordin mintal. De aici și importanța deosebită a acestui simpozion. (…) Participarea Academiei Române trebuie privită ca o participare de suflet, ca un îndemn pentru astfel de demersuri și ca o promisiune că vom fi întotdeauna parteneri de nădejde în orice inițiativă benefică vârstnicilor organizată de Biserica Ortodoxă Română”. 

Bătrânețea, „un răstimp al concluziilor formatoare”

Un mesaj a fost transmis și de dr. Ci­prian-Vasile Olinici, secretar de stat pentru Culte, care a explicat că seturile de valori alese de societate stau la baza funcționării și evoluției sale. „Bătrânețea nu poate fi definită în termeni exclusiv fiziologici. Nu se rezumă la neputință și boală, la incertitudine sau la resemnare. Bătrânețea este în mod paradoxal o stare de maximă încordare, de înțelegere profundă a stării de fapt, este un răstimp al concluziilor formatoare. (…) Trecutul se împărtășește prezentului și îl modelează, iar prezentul este cel care conferă trecutului actualitate, integrându-l în propriul dinamism fără a-i altera și fără a-i minimaliza relevanța. Evoluția unei societăți este direct proporțională cu modul în care aceasta se raportează responsabil deopotrivă la tineri și la bătrânii săi. 
Imperativul responsabilității este strâns legat de modul în care organismul social se înțelege pe sine și își definește clar și obiectiv seturile de valori care stau la baza funcționării sale. A minimaliza relevanța responsabilității față de persoanele în vârstă reprezintă, în fapt, o alterare a propriei identități, o legătură pe care nimeni nu coboară și nimeni nu urcă. (…) În­vă­țătura creș­tină are în centru umanitatea ca icoană a dumnezeirii, precum și ca sursă inepuizabilă de coeziune. În Biserică, vârstnicul nu reprezintă chipul slăbiciunii, ci al înțelep­ciunii. Bătrânul este chipul povățui­torului și vocea sa este vocea experienței de-o viață ce impune respect și propune ascultarea din partea celorlalți. Grija față de cel vârstnic împli­nește persoanele implicate, pe cel ce suferă și, deopotrivă, pe cel ce alină durerea și, în același timp, întărește comunitatea de credință ca una care participă la actul acesta de reală dăruire”, a spus dr. Ciprian-Vasile Olinici.

„Contribuția majoră actuală a Bisericii Ortodoxe Române”

În încheiere, prof. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, a prezentat caracteristici socio-demografice ale tabloului general al societății din România. „Persoanele vârstnice sau seniorii sunt greu de prins într-o definiție clară, fără echivoc. Combinația de vârste cronologică, biologică, psihologică face ca din punct de vedere mintal și funcțional la aceeași vârstă cronologică să avem categorii uneori foarte diferite. Totuși, bătrânețea vine cu anumite diferențe referitoare la combinația dintr-o creș­tere semnificativă a avantajelor ce țin de spirit, experiență de viață, acumulare de conștiințe, înțelepciune, cu dezavantaje și probleme în privința corpului: de sănătate, funcționalitate și autonomie. (…) Grupul organizațiilor neguvernamentale, al asociațiilor comunitare și al Bisericii, ca instituții de suport substitut pentru familie și stat, devine esențial. Schimbările demografice majore, îmbătrânirea populației, scăderea natalității și migrației externe creează o presiune suplimentară pe sistemul social din România, dar și din Europa, în general. (…) Ca sociolog, dar și ca rector, salut cu bucurie atât contribuția majoră actuală a Bisericii Ortodoxe Române și a instituțiilor sale la protecția vârstnicilor și a altor categorii aflate în nevoie, cât și viziunea și angajarea conducerii acesteia, dovedită și prin acest simpozion și prin proiectele actuale”, a precizat prof. dr. Marian Preda.