În Cimitirul „Eroii Revoluției” din Capitală au fost pomeniți sâmbătă, 21 decembrie 2024, martirii din decembrie 1989. Slujba Parastasului a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul,
Primii colindători la Reședința Patriarhală din București
Datina străbună a vestirii Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos prin colinde este continuată și anul acesta pe Colina Bucuriei. Primele cete de colindători au ajuns la Reședința Patriarhală luni, 18 decembrie, la ceas de seară, fiind întâmpinate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în Salonul „Sfinții Români”. Preafericirea Sa i-a binecuvântat pe vestitorii Nașterii Domnului și le-a oferit la plecare daruri.
Seara de colinde a fost deschisă de Grupul de colindători de la Colegiul Național „Școala Centrală” din sectorul 2 al Capitalei. Aranjați în jurul bradului frumos împodobit, elevii conduși de prof. Gabriel Răzvan Ilaș au interpretat colinde tradiționale românești. La finalul momentului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a felicitat și le-a adresat un cuvânt de binecuvântare, apreciind atât portul popular, cât și repertoriul pe care l-au ales.
„Vă felicităm pentru că ați cântat precum îngerii de la Betleem, care au cântat în cete, nu singuri, la fel cum ați cântat și voi. Apreciem faptul că aceste colinde pe care le-ați pregătit sunt foarte frumoase și adânci din punctul de vedere al gândirii teologice. Ați spus foarte frumos că cei care L-au primit pe Pruncul Iisus s-au sfințit și s-au slăvit. Această binecuvântare a Pruncului Iisus este dăruită și astăzi tuturor celor care colindă, care binevestesc Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, dar și celor care îi primesc pe colindători și se sfințesc și se slăvesc”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
În continuare, un grup de colindători de la Parohia Cislău din județul Buzău, sub conducerea prof. Simona Bănică, a interpretat colinde tradiționale, purtând în mijlocul lor și un coș decorat cu un ștergar popular, având colaci, covrigi și fructe, daruri pe care colindătorii le primeau odinioară de la gazdele cărora le vesteau Nașterea Domnului. Preafericirea Sa le-a mulțumit, felicitându-i pentru modul în care au interpretat colindele și pentru portul popular specific zonei de munte a județului Buzău.
Al treilea grup de colindători a fost format din elevi de la clasa pregătitoare a Școlii „Maica Domnului” din București, însoțiți și dirijați de prof. Adriana Boleac. Ei au interpretat, de asemenea, o serie de colinde populare. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a felicitat pentru armonia cu care au interpretat cântările de vestire a Nașterii Domnului.
„Ați cântat ca niște îngerași și sunteți și îmbrăcați foarte frumos. Ne-am bucurat să vă ascultăm și vă dorim multă bucurie și multe daruri frumoase de Crăciun. Și voi să fiți bucurie pentru părinți, pentru frați și surori, dar și pentru colegii și profesorii voștri!”, le-a urat la final Preafericirea Sa.
Al patrulea grup de colindători a venit de la Miercurea Ciuc, județul Harghita, alcătuit din elevi ai Colegiului Național „Octavian Goga”, conduși de prof. Anamaria Cimpoeșu. Aceștia au interpretat colinde acompaniați de chitară și au purtat pe durata reprezentației lor un colac frumos împletit, pe care l-au oferit la final Părintelui Patriarh. Întâistătătorul Bisericii noastre i-a felicitat pentru interpretare și costumele populare specifice zonei din care provin, amintindu-le și originea colindului „Galbenă gutuie”, fruct cu care odinioară se împodobea bradul de Crăciun: „Gutuile sunt la început amărui, dar mai târziu devin mai dulci. Odinioară, pomul de Crăciun se împodobea cu gutui la bază, unde crengile erau mai solide. La mijloc se puneau mere legate de codițe, iar în partea de sus nuci. Ca să poată fi legate cu ață, în nuci se introducea un bețișor de chibrit, apoi erau legate cu ață. Înainte de aceasta, însă, se udau cu apă și se acopereau cu făină, devenind toate albe. Mai târziu au apărut bomboanele, iar acum au dispărut toate și se folosesc numai globuri, care nu se mai mănâncă, dar se păstrează de la an la an. Gutuia era foarte îndrăgită, mai ales în Transilvania”, a spus Preafericirea Sa.
Seara a fost încheiată de grupul de colindători al Parohiei Șerban Vodă din Protopopiatul Sector 4 Capitală, condus de părintele Vlad Mândru. După ce au interpretat colinde, Patriarhul României le-a vorbit tinerilor despre viața românilor de la sate.
„Pentru că la începuturi nu exista iluminat electric în case, gutuile cu care se împodobea pomul de Crăciun dădeau lumină în case. De aceea, Crăciunul era legat și de aceste fructe. Gutuia rezistă cel mai mult fără să se altereze. Erau fructe de toamnă târzie care țineau și peste iarnă. Gutuia se așeza între cele două rânduri de sticlă de la fereastră și se vedea de afară. Unde era gutuie în geam însemna că în casa aceea locuiește cineva. De aceea se spune că era ca o candelă. Acest colind este inspirat din experiența de la țară”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Cetele de colindători au mulțumit Preafericirii Sale pentru primire şi i-au oferit aranjamente florale, primind la plecare, fiecare în parte, daruri din partea Patriarhului României.