Zonă de intersectare a bogate culturi, Banatul dunărean sau „de Clisură“ devine an de an, în această perioadă, gazdă a multe obiceiuri împământenite din străbuni. Astfel, la Moldova Nouă s-a desfăşurat, începând cu prima zi după Duminica Lăsatului sec de brânză pentru Postul Mare, una din tradiţiile acestei zone, numită „Făşancul“ sau „Fărşangul“.
Aceasta este denumirea generică a Festivalului măştilor şi costumelor populare, care se desfăşoară asemenea unui spectacol în aer liber şi care are o simbolistică ascunsă: nevoia omului de a deveni mai bun, de a se rupe de păcate prin îmbrăcarea unui nou sine. Prin bunăvoirea părintelui Bogoliub Martinovici, protopop de Moldova Nouă, şi anul acesta, pe lângă tinerii beneficiari ai Centrului Inovativ de Tineret al Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“, au participat la manifestările desfăşurate sub forma unei parade a costumelor populare şi elevi de la Şcoala Gimnazială „Alexandru Moisi“ din localitate. În prezenţa autorităţilor locale, a profesorilor, părinţilor şi bunicilor, copiii îmbrăcaţi în costume populare au mers într-o procesiune, pornind de la Casa de cultură, trecând prin faţa Primăriei şi pe lângă parcul oraşului, iar mai apoi s-au întors pe treptele Casei de cultură, unde serbarea s-a încheiat prin prezentarea unui dans popular.
Sacralitatea, sursa tradiţiilor şi a obiceiurilor
Desfăşurate cu şapte săptămâni înaintea Sfintelor Paşti, aceste acţiuni s-au întins pe perioada a trei zile, iar la final au fost oferite diplome de participare tuturor coordonatorilor copiilor, iar copiii au primit daruri din partea organizatorilor. Manifestările culturale s-au încheiat prin luări de cuvânt din partea autorităţilor locale, conducerea Casei de cultură şi preoţii coordonatori. „În urma parteneriatelor multiple încheiate între centrul nostru de tineret şi autorităţile culturale locale - şcoli şi Casa de cultură a oraşului, s-a dorit mereu organizarea de serbări comune cu scopul de a valoriza obiceiurile şi tradiţiile locale prin împreună-mergere cu sacralitatea. Aşadar, frumuseţea costumelor populare, frumos ornamentate de mâini pricepute, care luminează în soare, devine frumuseţea filocalică care vesteşte ridicarea Soarelui celui Veşnic prin Învierea din morţi din ziua Sfintelor Paşti. Trecerea dinspre lumesc spre duhovnicesc se face prin revenirea la origini, prin dobândirea sensurilor primare şi a înţelesurilor originare ale tradiţiilor populare, care în definitiv izvorăsc din sfera religiosului“, a concluzionat părintele Laurenţiu-Gabriel Panciu, coordonatorul Centrului de tineret „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din Moldova Nouă.
.jpg)
