Comunitatea credincioșilor din Parohia „Sfântul Antonie cel Mare”‑Titan și‑a sărbătorit astăzi, 23 noiembrie, cel de‑al treilea ocrotitor spiritual, Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii, care s
Prinos de laudă adus Sfântului Stelian în Parohia Lucaci din Capitală
La 26 noiembrie, Biserica noastră a făcut pomenirea Sfântului Cuvios Stelian Paflagonul. Cu acest prilej, Parohia Lucaci din Capitală, care are în patrimoniul sacru un fragment din cinstitele sale moaşte, şi-a sărbătorit hramul. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de un sobor de preoţi, sub protia părintelui Florin-Nectarie Busuioc, protopop al Protoieriei Sector 3 Capitală.
Ctitorie de secol 19, biserica actuală a Parohiei Lucaci din zona centrală a Bucureştilor şi-a sărbătorit joi, 26 noiembrie, unul dintre ocrotitorii spirituali, pe Sfântul Cuvios Stelian Paflagonul, care a devenit, prin evlavia credincioşilor, hramul principal al sfântului locaş. În ziua de prăznuire a Sfântului Stelian, sărbătorirea hramului a început prin săvârşirea slujbei Acatistului sfântului pomenit, în timpul căreia, în sunetul clopotelor, racla care adăposteşte fragmentul din cinstitele moaşte ale sfântului ocrotitor a fost aşezată într-un baldachin frumos împodobit din curtea bisericii, pentru închinarea credincioşilor.
După slujba Acatistului a fost săvârşită Sfânta Liturghie de un sobor restrâns de preoţi, sub protia părintelui Florin-Nectarie Busuioc, protopop al Protoieriei Sector 3 Capitală, din care au mai făcut parte părintele Florin Şerbănescu, fost consilier patriarhal, şi părintele paroh Andrei-Mihai Zaieţ. Înainte de împărtăşirea credincioşilor, părintele paroh a rostit un cuvânt de învăţătură în care a evidenţiat aspecte ale vieţii virtuoase ale Sfântului Stelian, precum şi motivele pentru care el este zugrăvit în icoane purtând în braţe un prunc, deşi el a fost un sfânt cuvios şi a avut copii: „Sfântul Stelian Paflagonul este ocrotitor şi grabnic ajutător al pruncilor. Din puţinele informaţii pe care le avem despre viaţa lui ştim că prima minune săvârşită a fost asupra unui copil, deoarece el însuşi cunoştea suferinţa părinţilor care au copii bolnavi, pentru că şi mama sa suferise mult atunci când toţi fraţii săi au murit din cauza molimelor care bântuiau în regiunea Paflagoniei. Tradiţia spune că atunci când l-a văzut pe pruncul suferind, muribund, s-a atins de acesta şi a simţit puterea lui Hristos Care a trecut fulgerător prin mâna lui, pruncul vindecându-se pe loc. De aceea, încă din secolul al 6-lea, Sfântul Stelian este reprezentat în icoane ca un bătrân eremit, îmbrăcat în straie monahale, purtând în braţe un prunc, semn al evlaviei şi credinţei creştinilor că sfântul este ocrotitor al copiilor”.
La finalul Sfintei Liturghii, părintele protoiereu Florin-Nectarie Busuioc a vorbit, de asemenea, despre faptul că bucuria acestei sărbători a parohiei nu a fost umbrită de situaţia medicală prin care trece ţara noastră: „Am avut marea bucurie să venim la cel care a înţeles cuvântul Mântuitorului: «Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre». Despre Sfântul Stelian se spune că a fost blând şi binevoitor şi s-a manifestat cu multă dragoste faţă de cei din jur, mai cu seamă faţă de copii. El s-a rugat pentru ei, le-a purtat de grijă, deşi el era un eremit, un singuratic în sensul ascetic. Dar el a înţeles deplin ce înseamnă complementaritatea între rugăciunea eremitului şi dragostea revărsată asupra copiilor şi a întregii comunităţi. Astăzi, când îl sărbătorim pe ocrotitorul copiilor, nu putem avea decât bucurie în suflet şi nădejde, mai ales în acest context al pandemiei, când copiii au nevoie de rugăciunea sfântului. Cu atât mai mult, prezenţa sfântului este necesară în ţara noastră pentru că pruncii sunt vlăstarele acestui neam, copiii sunt vlăstarele Bisericii, iar sfântul lor se roagă şi îi tămăduieşte pe toţi copiii”.
Sfintele moaşte ale Sfântului Stelian se află în tezaurul sacru al Parohiei Lucaci din timpul Mitropolitului Ştefan al Ţării Româneşti, ctitorul primei biserici de zid din „mahalaua Lucaciului”, aflată pe atunci la marginea târgului Bucureştilor. Alături de sfintele moaşte ale Sfântului Stelian, în biserica parohială se mai păstrează fragmente din cinstitele moaşte ale Sfinţilor Haralambie, Elefterie, Onufrie şi Pantelimon.