Priveghere în cinstea Sfântului Ierarh Iachint la Catedrala Patriarhală

În cadrul programului liturgic prilejuit de hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale, perioadă închinată Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, în seara zilei de luni, 27 octombrie, a fost săvârșită rânduiala Privegherii în cinstea Sfântului Ierarh Iachint, primul Mitropolit al Țării Românești. Slujba Privegherii a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

La finalul slujbei Vecerniei cu Litie, Înalt­preasfințitul Părinte Arhiepiscop Casian a rostit un cuvânt de învățătură în care a subliniat importanța sfinților ca modele și mijlocitori în viața fiecărui creștin.
„Biserica este poarta Împărăției lui Dumnezeu, laboratorul învierii și al bucuriei comunitare, unde omul învață să-și deschidă inima către Hristos și să-L primească pe altarul inimii. Aici, pe Colina Bucuriei, rugăciunea neîncetată se ridică către Cer, căci sfinții ne-au lăsat ușa deschisă pentru ca lumina lui Hristos să pătrundă în sufletele noastre. Hristos ne arată Lumina Sa ca ușă a mântuirii: «Iată, Eu stau la ușă și bat. Dacă Îmi va deschide cineva, voi intra și voi cina cu el.» Rugăciunea, binecuvântarea icoanelor și prezența Domnului în Biserică ne ajută să primim această lumină, iar prin faptele bune și iubirea necondiționată, fiecare credincios o poate răspândi în jur. Astfel, fiecare suflet poate deveni un altar al luminii lui Hristos”, a spus Înaltpreasfinția Sa. 

De asemenea, ierarhul a subliniat rolul sfinților isihaști: „În secolul al 14-lea, primul păstor al Bisericii noastre Ortodoxe Române a fost chemat de domnitorul Țării Românești, Basarab I, să păstorească creștinii dintre Dunăre și Mare. În această perioadă, din Sfântul Munte și din centrele sudice ale lumii creștine venea un suflu nou de rugăciune, nu rugăciunea fragmentată, ci rugăciunea neîncetată, așa cum ne învață Sfântul Apostol Pavel în Epistola întâi către Tesaloniceni: «Rugați-vă neîncetat, bucurați-vă pururea, mulțumiți pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu în Hristos pentru voi». Această chemare a fost urmată de călugări precum Sfântul Ioan Casian, venit din Dobrogea, care a adus din Egipt făclia și puterea rugăciunii neîntrerupte. De la el și de la alți părinți ai rugăciunii s-a format tradiția mănăstirească, ce a rămas un far de lumină și liniște pentru inimile credincioșilor. Mitropolia Țării Românești și-a stabilit scaunul la Curtea de Argeș, prin primul mitropolit, care a păstrat credința strămoșească primită de la Sfântul Apostol Andrei și de la Sfinții Părinți ai Vicinei. Sfântul Iachint de la Vicina, a cărui rugăciune neîncetată a vegheat credința în părțile Vicinei, și Teofana Basarab, sora domnitorului Basarab I, care prin viața ei de domniță și, mai târziu, de monahie a adus echilibru, sfințenie și lumina lui Hristos printre creștinii bulgari. Prin cre­dința, rugăciunea și faptele lor bune, acești sfinți ne arată că lumina lui Hristos pătrunde în inimile noastre și le transformă în adevărate altare vii, chemându-ne să fim și noi purtători ai acestei lumini în lume”, a mai explicat Arhi­episcopul Dunării de Jos. 

În continuare s-a oficiat slujba Utreniei, răspunsurile la strană fiind oferite de mem­bri ai Grupului psaltic „Tronos Junior”.