Proceduri simplificate pentru acordarea cetăţeniei române

▲ Potrivit noilor prevederi, cetăţenia română se poate acorda şi persoanelor care au pierdut această cetăţenie, precum şi descendenţilor acestora până la gradul 2 inclusiv, şi care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate ▲ Alte prevederi se referă la simplificarea procedurilor de acordare a cetăţeniei ▲

Extrasele cererilor de acordare sau redobândire a cetăţeniei române ori de renunţare la aceasta nu vor mai fi publicate în „Monitorul Oficial“. Guvernul a modificat Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, actul normativ clarificând şi reglementând o serie de aspecte privind procedurile de dobândire sau renunţare la cetăţenia română, respectiv soluţiile pronunţate prin hotărâri definitive şi irevocabile în materia cetăţeniei. Potrivit comunicatului, cele mai importante modificări propuse de actul normativ vizează, în primul rând, eficientizarea procedurii de acordare şi pierdere a cetăţeniei române, cu precădere sub aspectul simplificării acesteia şi celerităţii soluţionării cererilor. În acest sens, proiectul propune eliminarea publicării extrasului cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române ori de renunţare la aceasta în „Monitorul Oficial“ al României, partea a III-a. O altă modificare vizează reglementarea legislativă a unor soluţii pronunţate de către instanţa de judecată în materie de cetăţenie.

Cetăţenie până la gradul II de rudenie

În prezent, există hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile referitoare la acordarea cetăţeniei descendenţilor foştilor cetăţeni români, obligatorii pentru statul român. De aceea, prevederile legii 21/ 1991 au fost modificate, având în vedere, pe de o parte, iminenţa unor noi acţiuni în instanţă, iar pe de altă parte, lipsa unui temei legal în baza căruia statul român să acorde cetăţenia română în situaţiile care fac obiectul hotărârilor judecătoreşti, se mai spune în comunicat. Potrivit noilor prevederi, cetăţenia română se poate acorda şi persoanelor care au pierdut această cetăţenie, precum şi descendenţilor acestora până la gradul 2 inclusiv, şi care cere redobândirea ei, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător o serie de condiţii prevăzute de lege (au 18 ani, dovedesc, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, au asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor; nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român).

Prevederi cu privire la protecţia minorilor

Noul act normativ clarifică şi unele aspecte care ţin de protejarea intereselor legitime ale minorilor. Conform proiectului, părinţii sau, după caz, părintele, cetăţeni români, pot solicita transcrierea sau înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine, în condiţiile Legii 119/ 1996. De asemenea, după modelul dreptului comparat, au fost completate situaţiile în care cetăţenia română poate fi acordată prin reducerea termenelor procedurale. Astfel, în această categorie vor intra, pe lângă personalităţile recunoscute pe plan internaţional, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, respectiv persoanele care au dobândit statutul de refugiat obţinut, potrivit prevederilor legale în vigoare. În plus, situaţia din reglementarea actuală potrivit căreia procedura este simplificată şi în cazul solicitanţilor care au investit în România sume care depăşesc 500.000 de euro a fost modificată, în sensul că dispoziţiile favorabile vor fi aplicate pentru investiţii de peste 5.000.000 de euro.