La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Profesorul Marian Niţă, un neostenit cercetător
Cunoscutul profesor de biologie Marian Niţă a împlinit anul acesta 47 de ani de activitate la catedră. Este autorul a 23 de lucrări cu caracter biologico-teologic, şi nu numai. Citiţi în cele ce urmează un dialog despre legătura dintre cele două pasiuni ale domnului profesor, teologia şi biologia.
Domnule profesor, cei care vă cunosc au bucuria de a vă întâlni foarte des la sfintele slujbe, de multe ori în dialog cu preoţi, teologi etc. Când v-aţi apropiat de Biserică? Cum aţi făcut cunoştinţă cu Dumnezeu? Încă din fragedă pruncie am avut această apropiere de cele sfinte, căci mama mea era nelipsită de la sfintele slujbe. Astfel, la noi acasă nu s-a stins niciodată candela, rânduielile de post erau respectate cu sfinţenie, cultul morţilor (pomeniri, parastase) foarte intens practicat, şi acestea datorită mamei, care m-a crescut în acest spirit al credinţei ortodoxe. Dumneaei a fost primul meu învăţător în cele duhovniceşti. De mic copil am mers la Biserică. Deşi iubesc lectura religioasă, mărturisesc că nu mă pot compara nici cu cel mai slab pregătit teolog. Ei, teologii, înţeleg mai bine Sfânta Scriptură, au acea largheţe pe care mi-o conferă mie, poate, Biologia. Cu toate acestea, obiectivul meu este să subliniez evidenta legătură între Biologie, ca ştiinţă, şi teologie, mai ales prin prisma creaţiei divine (plante, animale, om). "E de ajuns să vrei să faci un lucru, căci Hristos te ajută" Aţi afirmat de foarte multe ori că niciodată prin lucrările şi activitatea dumneavoastră de la catedră nu s-a "promovat" teoria evoluţionistă. Cum aţi reuşit această performanţă într-o epocă evident anticreaţionistă? În facultate m-au instruit profesori de seamă, precum: academicianul Bacovski, Botnariuc, Tarnavski, care îl cunoscuseră, la rândul lor, pe Dumnezeu. Aşa că, din fericire, nu am ieşit "îndoctrinaţi" după terminarea studiilor şi, personal, nu m-am simţit obligat a le spune elevilor despre evoluţionism. De multe ori stam de vorbă cu profesorul Botnariuc şi rămâneam uluit de credinţa, apropierea sa de Dumnezeu. Şi acest aspect mi-a dat curaj. Lecţia aceasta despre evoluţia regnului animal, originea animală a omului mai bine-zis, era ultimul capitol în manualul de biologie, pe la sfârşitul lui mai, iunie chiar, şi făceam în aşa fel încât nu o mai predam. Le spuneam elevilor adevărul despre Creatorul suprem, ei citeau şi ceea ce le "oferea" ştiinţa, având posibilitatea de a alege. E de ajuns să vrei să faci un lucru, căci Hristos te ajută. Niciodată nu m-a verificat nimeni, niciodată nu am avut probleme din acest motiv, deşi Partidul Comunist făcea destulă propagandă antireligioasă, prin diferite materiale care întăreau teoria evoluţionistă. Enumeraţi-ne câteva titluri din bogata dumneavoastră activitate de cercetare, prin care se subliniază strânsa legătură dintre ştiinţă şi teologie. Adam este primul sistematician. Lui i-a spus Dumnezeu să dea nume tuturor plantelor şi animalelor din Paradis. Cu acest gând am scris "Biologia văzută prin ochii credinţei în Dumnezeu", apoi "Ecologia văzută prin ochii credinţei în Dumnezeu", "Ştiinţă şi teologie despre viaţă", realizată în colaborare cu Gheorghe Sandu (actualmente monahul Grigorie), "Apocalipsa ecosistemelor", care trage un semnal de alarmă cu privire la ocrotirea naturii, a creaţiei lui Dumnezeu, "Ecoetica şi morala creştină", în sprijinul tineretului craiovean, şi nu numai, "Plantele medicinale în Sfânta Scriptură (două ediţii), "Armata în timpurile biblice", "Dicţionar de bioetică", "Dicţionar de simbolistică creştină", instrument de lucru pentru elevi, "Biodiversitatea lumii vii, Creaţia lui Dumnezeu", "Plantele medicinale din Sfânta Scriptură". Titlurile ar putea continua dacă aş putea pune pe această listă şi proiectele pe care le am în minte pentru viitor. "Biodiversitatea lumii vii, Creaţia lui Dumnezeu" Vorbiţi-ne despre cea mai îndrăgită carte, cea mai apropiată sufletului dumneavoastră, care transmite un mesaj creştin pentru cititori. Mi-este foarte greu să aleg. Toate cărţile îmi sunt dragi, am pus o parte din mine însumi în fiecare scriitură. Având în vedere că este ultima apariţie, vă spun câteva cuvinte despre "Biodiversitatea lumii vii, Creaţia lui Dumnezeu". Această carte este rodul muncii unei echipe întregi; alături de mine au lucrat, cu efort susţinut, un preot, un medic şi un inginer de mediu. Iată, o mână de oameni a încercat să treacă în revistă cele cinci Regnuri: Monera, Protista, Regnul Fungi, Plante, Animale, cu arealele de răspândire pe toată suprafaţa Pământului, ca rezultat al Creaţiei lui Dumnezeu. Pe parcursul celor 360 de pagini am realizat o prezentare concisă a organismelor vii: plante şi animale, întâlnite în Sfânta Scriptură, pentru a convinge cât mai deplin cititorul de avantajele culturii biologice şi teologice, care să contribuie, în mod ştiinţific, la scoaterea în evidenţă a minunilor creaţiei. Fără cunoaşterea creaţiei lui Dumnezeu nu ne putem cunoaşte pe noi înşine, nu putem fi siguri de progresul societăţii, al biodiversităţii lumii vii. Câteva cuvinte despre viitoarele proiecte scriitoriceşti. În cursul lunii martie va fi lansarea, la Târgul de carte "Gaudeamus" (locaţia Teatrul Naţional), a unui volum interesant despre "Plantele medicinale". Este vorba despre banalele plante pe care le călcăm zilnic în picioare, dar care au un efect terapeutic nebănuit. Spre sfârşitul lunii aprilie sperăm că va fi gata "Artele şi meşteşugurile din timpurile biblice", la care lucrez acum, împreună cu pr. Florin Ionescu şi prof. univ. Florin Petrescu. În această carte reliefăm faptul că meşteşuguri vechi, precum torsul, ţesutul, arta fierului forjat ş.a., se regăsesc în Sfânta Scriptură. Am indicat şi reperele scripturistice care denotă acest lucru. Lângă elevi se simte cel mai bine Profesorul Marian Niţă şi-a petrecut mai mult de jumătate din viaţă (47 de ani de activitate neîntreruptă la catedră din cei 70 împliniţi luna trecută) acolo unde se simte cel mai bine: lângă elevii pe care i-a instruit totdeauna cu măiestrie şi tact pedagogic, aşa cum face un dascăl adevărat. Este cunoscut în toată Cetatea Băniei, şi nu numai, rămânând în inimile elevilor şi colegilor de catedră de la şcolile pe unde Dumnezeu i-a purtat paşii: a fost profesor de biologie la Terpeziţa, Casa pionierilor din Craiova, Şcoala Generală Nr. 1 "Obedeanu", Şcoala Nr. 12 "Decebal", Şcoala Generală Nr. 18 "Sfântul Dumitru", Colegiul Naţional "Carol I" (din 1990), profesor la Seminarul Teologic "Sfântul Grigorie Teologul" din Craiova până în 2008. Actualmente este profesor de fitoterapie şi apiterapie la Şcoala Postliceală "Sfântul Ştefan" din Craiova.