În seara zilei de marți, 24 februarie, la Catedrala Patriarhală din București au continuat rânduielile specifice începutului Postului Mare cu slujba Pavecerniței Mari. În cadrul ei, s‑a dat citire celei de‑a doua părți a Canonului de pocăință al Sfântului Ierarh Andrei Criteanul. Rânduiala a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai lăcașului de închinare.
Proiecte româneşti pentru Strategia Dunării
Construirea canalului Dunăre-Bucureşti, realizarea căii ferate rapide Budapesta-Bucureşti-Constanţa, retehnologizarea porturilor dunărene româneşti şi construirea a două noi poduri rutiere peste fluviu, spre Bulgaria, reprezintă câteva dintre proiectele româneşti ale planului de acţiune al Strategiei pentru Regiunea Dunării. "Faptul că fluviul Dunărea a fost inert în ultimele zeci de ani a creat probleme de dezvoltare pentru întreaga regiune de sud a României, însă această disparitate se va atenua peste 10-15 ani, odată cu realizarea celei mai mari părţi a proiectelor prevăzute, iar oraşe ca Sulina şi Brăila îşi vor recăpăta caracterul cosmopolit pe care îl aveau în urmă cu 100 de ani", a declarat ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi. Ţările care participă la strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării sunt Germania (landurile Baden-Württemberg şi Bavaria), Austria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, România - membre ale Uniunii Europene - plus Croaţia, Serbia, Bosnia, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina. "Fiecare stat din regiune poate coordona maximum trei domenii prioritare, iar un domeniu poate fi coordonat de maximum două state", a precizat ministrul Baconschi. Potrivit oficialului guvernamental, România va fi implicată în coordonarea a trei domenii: transportul fluvial (împreună cu Austria), turismul şi cultura (împreună cu Bulgaria), gestionarea riscurilor generate de fenomene extreme (împreună cu Ungaria).



.jpg)
