Construirea canalului Dunăre-Bucureşti, realizarea căii ferate rapide Budapesta-Bucureşti-Constanţa, retehnologizarea porturilor dunărene româneşti şi construirea a două noi poduri rutiere peste fluviu, spre Bulgaria, reprezintă câteva dintre proiectele româneşti ale planului de acţiune al Strategiei pentru Regiunea Dunării. "Faptul că fluviul Dunărea a fost inert în ultimele zeci de ani a creat probleme de dezvoltare pentru întreaga regiune de sud a României, însă această disparitate se va atenua peste 10-15 ani, odată cu realizarea celei mai mari părţi a proiectelor prevăzute, iar oraşe ca Sulina şi Brăila îşi vor recăpăta caracterul cosmopolit pe care îl aveau în urmă cu 100 de ani", a declarat ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi. Ţările care participă la strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării sunt Germania (landurile Baden-Württemberg şi Bavaria), Austria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, România - membre ale Uniunii Europene - plus Croaţia, Serbia, Bosnia, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina. "Fiecare stat din regiune poate coordona maximum trei domenii prioritare, iar un domeniu poate fi coordonat de maximum două state", a precizat ministrul Baconschi. Potrivit oficialului guvernamental, România va fi implicată în coordonarea a trei domenii: transportul fluvial (împreună cu Austria), turismul şi cultura (împreună cu Bulgaria), gestionarea riscurilor generate de fenomene extreme (împreună cu Ungaria).
.jpg)
