În contextul anului 2024 declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept An omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și An comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, în semn de recunoaștere a activității depuse în slujirea aproapelui, a acordat distincții doamnei Adriana Căruntu, directorul Centrului de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie”, și monahiei Serafima Buhăescu de la Mănăstire Christiana, medic în cadrul aceluiași centru.
Proiectele transfrontaliere primesc mai repede bani de la UE
▲ Parteneriatele transfrontaliere au prioritate la organismele Uniunii Europene, astfel încât finanţările pe proiecte comune între state se obţin mai uşor ▲ Sucevenii colaborează cu ucrainienii într-un proiect PHARE pentru a strânge informaţii şi dovezi pentru o documentaţie temeinică în ceea ce priveşte principalele valori bucovinene, comune şi individuale, şi pentru a realiza un ghid turistic trilingv ▲
Autorităţile din judeţele de graniţă sunt încurajate să colaboreze şi să profite de avantajele oferite de UE cu scopul de a-şi întări relaţiile de bună vecinătate. În cazul particular al Regiunii de Dezvoltare Nord-Est România, cele patru judeţe de graniţă pot dezvolta proiecte transfrontaliere împreună cu administraţiile din Ucraina şi Republica Moldova. Şeful Autorităţii de Management al Programului Operaţional Regional (POR), Gabriel Friptu a declarat că parteneriatele transfrontaliere au prioritate la organismele Uniunii Europene, astfel încât finanţările pe proiecte comune între state se obţin mai uşor. „Regiunea fiind aşezată pe graniţa de est a Uniunii Europene beneficiază de sume care ar trebui luate în considerare de judeţele de frontieră. Aceste fonduri reprezintă o sursă suplimentară de dezvoltare, care nu ar trebui neglijată, ci utilizată la maxim“, a declarat Gabriel Friptu, şeful Autorităţii de Management al POR, dar şi director general în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei (MDLPL). Reprezentantul MDLPL a amintit instituţiilor publice şi agenţilor economici care sunt oportunităţile de atragere a acestor fonduri, precum şi modalităţile de a accede la alte programe de finanţare din bani europeni. Proiect comun între Suceava şi Ucraina Un exemplu de cooperare transfrontalieră îl reprezintă iniţiativa Fundaţiei Naţionale „HUMANITAS-România“ Filiala Suceava, în parteneriat cu Universitatea „Ştefan cel Mare“ Suceava şi cu Yuriy Fedkovych Chernivtsi National University Cernăuţi. Parteneriatul menţionat s-a concretizat prin realizarea unui proiect comun, finanţat prin programul PHARE, Cooperare Transfrontalieră România-Ucraina. Această iniţiativă a constat în a strânge informaţii şi dovezi pentru o documentaţie temeinică în ceea ce priveşte principalele valori bucovinene, comune şi individuale. Scopul este ca, pe baza acestor materiale, să se elaboreze un ghid turistic trilingv, bogat ilustrat, pentru prezentarea valorilor din regiunea turistică Bucovina, de o parte şi de alta a graniţei România-Ucraina. „Beneficiile unei astfel de iniţiative sunt evidente. Pe de o parte, se realizează o promovare a patrimoniului cultural, natural şi a tradiţiilor din regiunea istorică Bucovina. Pe de altă parte, se oferă un exemplu de cooperare transfrontalieră de succes“, a afirmat Camelia Iordache, project manager - senior consultant în cadrul companiei de consultanţă RELIANS. Compania ieşeană a furnizat serviciile de consultanţă pentru elaborarea documentaţiei aferente proiectului finanţat prin programul PHARE Cooperare Transfrontalieră România-Ucraina. Dificultăţi în realizarea proiectelor În ciuda încurajărilor din partea autorităţilor europene, toate aceste demersuri comune nu sunt uşor de realizat. Cele mai multe dintre organizaţiile care încercă dezvoltarea unor proiecte de cooperare transfrontalieră se lovesc de nenumărate probleme, pornind de la cele birocratice şi ajungând la cele de comunicare. Aceste probleme se evidenţiază în mod acut, mai ales în cazul cooperării transfrontaliere România-Ucraina, din cauza diferenţelor lingvistice majore. Pe lângă aspectul lingvistic, cele două regiuni ale Bucovinei, aflate de o parte şi de cealaltă a graniţei România-Ucraina, se confruntă cu o serie de constrângeri similare. În primul rând, oferta turistică este insuficient dezvoltată. Nu există oferte privind sejururi bucovinene care să aibă în vedere locaţii de pe ambele părţi ale graniţei. Mai mult, valorile locale sunt insuficient promovate. Slaba dezvoltare economică din regiune se reflectă într-o foarte slabă susţinere şi promovare a obiectivelor de interes turistic. Agenţiile de specialitate care promovează servicii şi pachete turistice în zonele Suceava şi Cernăuţi nu cooperează între ele sub nici un aspect.