La opt ani de la trecerea la Domnul a vrednicului de pomenire Arhiepiscop Justinian Chira, cel care a păstorit Eparhia Maramureșului și Sătmarului mai bine de un sfert de secol (1990‑2016), miercuri, 30 octombrie,
Proiectul „Dunărea dorită“ derulat la Timişoara
Mai multe instituţii şi asociaţii timişorene şi-au dat mâna într-un parteneriat local pentru a contribui la realizarea unui proiect european inedit, demn de Cartea Recordurilor. Sub genericul „Dunărea dorită“, oamenii din ţările dunărene sunt invitaţi să realizeze un şnur de lungimea bătrânului fluviu, mai precis, 2.857 km.
Proiectul este demarat de „Danube - Networkers“ din Ulm, Germania, în cooperare cu asociaţia ILEU, şi este adresat societăţii civile din ţările de la Dunăre. Scopul principal al demersului îl constituie întărirea relaţiilor dintre oamenii proveniţi din ţările dunărene şi crearea unei legături spirituale între aceştia. În acest scop, oameni din toate ţările dunărene, indiferent de vârstă, etnie, educaţie şi limbă, pot lua parte la acest proiect. Rezultatul proiectului - un covor împletit simbolizând Dunărea - va fi prezentat în cadrul Festivalului Dunării din Ulm, Germania, după cum a precizat Ana Slibuţ, coordonatoarea proiectului în România.
„Cu ajutorul muncii comune a locuitorilor ţărilor de la Dunăre va rezulta la sfârşitul proiectului un şnur din lână de lungimea Dunării, 2.857 km. Acesta este privit drept simbol al spiritului civil din ţările de la Dunăre cu scopul de a le uni şi transforma într-o singură comunitate dunăreană. Procesul creării şnurului cuprinde mai mulţi paşi pentru ca la sfârşit să rezulte un covor din lână reprezentând Dunărea, care va fi prezentat publicului larg şi apoi dezmembrat şi folosit pentru alte activităţi asemănătoare. La început se va face un şnur până se ajunge la lungimea Dunării, pentru ca apoi din acesta să se împletească un covor care simbolizează Dunărea. Proiectul oferă numeroase mijloace pentru învăţarea non-formală şi schimbul de experienţă dintre participanţi. Acest eveniment este şi un mijloc de a învăţa cum sunt ceilalţi membri din comunitatea dunăreană, cum şi unde trăiesc ei. În acest fel putem să ne cunoaştem mai bine în această Casă a Europei.“
Muzeul Satului bănăţean, un partener local
Instituţiilor timişorene implicate în acest proiect li s-a alăturat şi Muzeul Satului bănăţean din oraş. Conducerea acestuia a salutat cu entuziasm invitaţia de a lua parte la această acţiune inedită, adresată atât tinerilor, cât şi vârstnicilor. În acest sens, de la demararea proiectului şi până în prezent, Muzeul Satului bănăţean este gazda generoasă a celor care doresc să facă parte din echipa proiectului. Îmbrăcaţi în straie populare şi pregătiţi cu şnurul şi croşetele, timişorenii sunt invitaţi periodic să participe la şezătorile organizate aici, prin purtarea de grijă a dr. Maria Mândroane, etnolog în cadrul muzeului. Cu această ocazie, membrii proiectului iau parte la mai multe activităţi ce au drept scop promovarea valorilor culturale ale ţărilor străbătute de bătrânul fluviu, precum şi a creaţiilor muzicale şi literare dedicate acestuia de-a lungul secolelor.